În urmă cu vreo cinci ani, o nouă modă în arhitectura de interior sosea pe vechiul continent din avangardista Japonie. Acolo deja făceau furori pereții ”plutitori”. Ideea a plecat dintr-un fost club de noapte din Tokio care a fost transformat în spaţii de birouri de studioul de arhitectură local Sasaki.

Acum, acețti pereți revin la modă cu mici modificări. Spre exemplu, sub anumiți pereți se amplasează acvarii de mari dimensiuni.

Panourile din sticlă introduse între baza pereţilor şi pardoseala din beton au fost concepute pentru a crea iluzia prin care compartimentările par să plutească.

În timp ce etajele inferioare au fost convertite cu succes în birouri după închiderea clubului, ultimul nivel al clădirii a rămas neatins pentru mult timp datorită înălţimii reduse a tavanului, care dădea un puternic sentiment de apăsare.

Spaţiul avea 2 metri înălţime în cel mai înalt punct şi doar 1.7 metri sub grinzile late. Arhitecţii au găsit o soluţie ingenioasă: tavanul fals a fost îndepărtat, iar sub grinzi au fost inseraţi pereţii groşi de compartimentare, “plutitori”. Designul elimina sentimentul de apăsare şi permite accesul luminii naturale pe sub aceşti pereţi, în toate colţurile spaţiului.

Panouri orizontale poziţionate între pereţi asigurau spaţii intime pentru birouri şi rafturi. Pardoseala veche din beton a fost lăcuită, contrastând cu pereţii albi şi luminoşi. Luminile poziţionate deasupra pereţilor scot în evidenţă intervenţia asupra spaţiului şi sporesc senzaţia de plutire a compartimentărilor.