Se face poate abuz de termene gen “sustenabilitate” și “ecologie”, însă pentru cine construiește o casă sau își renovează un apartament, lucrurile se traduc în timp în reducerea cheltuielilor, sănătate și confort.

Înainte de a vă enumera câteva materiale de construcții considerate de specialiști ca fiind eficiente din punct de vedere energetic și prietenoase cu mediul înconjurător, este necesar să clarificăm ce înseamnă la urma urmei “a fi sustenabil”.

Mulți consideră că sustenabilitatea se reduce la a recicla sau reutiliza materialele. Este o trăsătură dar nu este singura. În esență, este vorba de utilizarea unor materiale care provin din surse regenerabile și a căror producție/utilizare nu are un impact major asupra mediului. La asta se adaugă și a practica tehnici de construcție similare.

Dincolo de impactul imediat asupra mediului, atunci când alegem un material trebuie să analizăm și care este eficiența sa energetică. Pentru că deagaba vom alege bambus pentru o cabană la munte în România, dacă acest material nu va face față condițiilor climatice din zona în care construim și vom fi nevoiți să compensăm cu alte materiale sau aparate de climă pentru a avea confort termic peste an.

Iată câteva dintre soluțiile sustenabile propuse de specialiști, dar lista este cu mult mai mare. Și cu siguranță în timp se extinde, ținând cont și de faptul că tehnologia modernă permite crearea de noi și noi materiale. Acestea pot părea inițial scumpe și neaccesibile, dar pe termen lung reduc cheltuieliile de întreținere a locuinței, fiind durabile și eficiente din punct de vederea al consumului de energiei necesare pentru asigurarea confortului.

Pământ tasat

Construirea de case a căror ziduri sunt realizate prin tasarea pământului, este o tehnică utilizată de mii de ani. Mai demult acestea se realizau manual, acum se apelează la echipamente mecanizate, însă rezultatul este același: locuințe durabile, eficiente termic și a căror întreținere este la îndemâna oricui.

Este necesar un pământ argilos, dar acesta este disponibil peste tot în lume, cel mai adesea fiind folosit exact pământul extras din locul în care se construiește casa.

Cărămizi de cânepă

Fibrele de cânepă s-au folosit de când lumea în construcție, insă acum avem de a face cu o tehnologie modernă care, din fibre plus apă, var și uneori nisip – permite obținerea unui material bio-compozit de înaltă calitate. Vorbim de un material ușor, rezistent și cu excepționale calități de izolare termică.

În plus cultivarea cânepei este una care nu implică pesticide, multă apă sau fertilizatori sintetici. De asemenea, această plantă atât de versatilă asimiliează mai mult CO2 dcât orice altă cultură agricolă.

Pluta

Obținută din Stejarul de plută, printr-un proces care nu implică tăierea sau rănirea copacului, pluta este recomandată de specialiști ca fiind unul din cele mai bune materiale izolatoare. Asta datorită unei conductivității termice reduse, proprietate pe care acest material o are și care asigură o temperatură constantă în locuință fără a apela la echipamente de climă. Alt avantaj este acela că nu permite ciupercilor să se dezvolte fiind impermeabilă. Deloc de neglijat, estetica și faptul că este un bun izolator fonic.

Miceliu

Un material modern, tot mai des folosit în ultima perioadă în construcții sau pentru realizarea de ambalaje. De ce câștigă teren? Pentru că produsl final este unul ușor, ignifug și impermeabil. Este adevărat că vorbim de tehnologii moderne momentan costisitoare, însă este biodegradabil și non-toxic.

În realizarea cărămizilor se folosesc rădăcinile uscate ale ciupercilor aka un material disponibil din abundență pe toată planeta. Prin procesare, unele studii certifică obținerea unui material mai rezistent ca și betonul armat.

Un alt mare avantaj este acela că se poate “modela” aka cu ajutorul unor matrițe se pot forma cărămizi în formă dorită. În prezent este folosit de la pardoseli sau izolații, la elemente de finisaj.

Sticla Low-e

Am dat-o în englezisme pentru ultimul material descris în acest articol. Este vorba de sticla cu emisivitate energetică redusă. Printr-un proces tehnologic special, sticla clasică primește un strat de microparticule de metale *staniu, plumb, argint, zinc și sau tinaniu) . Se dorește astfel adăugarea unor proprietăți izolatoare, de conductivitate, rezistență și, nu în ultimul rând estetice. În funcție de metalele folosite (mai precis combinație dintre ele) avem în final de exemplu o fereastră care permite pătrunderea în locuință a unui anumit nivel de raze UV, permite transferul de căldură de la exterior la interior dar nu-l permite pe cel de la interior la exterior. De asemnea, nu oferă vizibilitate în locuință.

Folosirea acestui tip de sticlă este însoțită și de următoarele avantaje: costuri reduse la facturile de energie și diminuarea umidității din locuință,