Acasă Blog Pagina 22

Culori naturale pentru ouăle de Paști

0

Culoarea roșie simbolizează jerfa lui Iisus, și indiferent de legenda care însoțește acest obicei străvechi, vopsirea sau încondeierea ouălor de Paști este un prilej de a dedica câteva momente tradițiilor și de a crea amintiri pentru a întreaga familie.

Când eram copil, an de an în Joia Mare, luam un coș de nuiele plin cu ouă și porneam spre prietena mea Dana, care locuia câteva case mai încolo de noi. Pe drumul până la ea, culegeam un buchet generos de frunze de la plantele de pe marginea drumului. Trifoi, păpădie, morcov sălbatic și ce mai nimeream.

Când ajungeam la ea, pe soba uriașă din bucătăria lor, erau deja puse la fiert două oale uriașe pline ochi cu frunze de ceapă acoperite cu apă în care s-a pus și un strop de oțet. Una cu foi de ceapă galbenă, una cu foi de ceapă roșie. Mama Danei așeza cu grijă o parte din ouă la fiert ascunse în foile de ceapă.

Până se fierbeau la foc domol prima tranșă de ouă, care mai întâi erau spălate bine, noi fetele ne apucam înarmate cu foarfece, papiote, ciorapi de naylon și buchetul de frunze adunat de pe marginea drumului, de decorat restul de ouă. Puneam câte o frunză două pe ou, cu grijă îl înveleam în ciorap și legam strâns.

După un timp, probabil vreo jumătate de oră, mama Danei scotea pe ziarele întinse pe masă ouăle ce aveau acum coaja de culoare galben-portocaliu sau roșu-rubiniu, fiecare într-o nunață și cu umbre unice, în funcție de cum s-a învelit în foile de ceapă. Dana și eu, fiecare cu o bucată de slănină în mână, ne apucam de uns ouăle încă fierbinți, așezându-le apoi frumos în coșuri de nuiele.

Acum era rândul celor îmbrăcate în ciorapi să fie vopsite. Acestea erau ceva mai mult lăsate la fiert, iar când erau scoase din oală trebuia acționat rapid. Altfel frunzele se prindeau de ou și erau tare greu de dat jos. Astea erau preferatele noastre pentru că erau muncite de noi. Le ungeam și pe acestea, și le așezam alături de suratele lor în coș.

Mama Danei ne răsplătea cu niște plăcinte cu cartofi sau varză făcute pe piatră, iar eu plecam spre casă, ducând fericită coșul de nuiele plin cu ouă vopsite.

Timpul a trecut, și eu vopsitul ouălelor în coji de ceapă în Joia Mare a devenit o amintire. Mult timp am apelat la vopseau din comerț probabil din comoditate și fără a mă gândi prea mult dacă este sănătos sau nu pentru organism.

Dar de câțiva ani, am revenit la foile de ceapă și frunzele de trifoi. Poate e nostalgia copilăriei sau dragul de simplitatea lucrurilor arhaice, n-aș știi să răspund.

Cert este că din dorința de a diversifica paleta de culori anul acesta vreau să încerc să vopsesc apelând la alți câțiva pigmenți naturali. Și anume cu varză roșie, tumeric, sfeclă, afine și spanac.

Când vopsim cu ingrediente naturale trebuie să ținem cont că intensitatea culorilor este diferită în fuție de culoarea naturală a cojii oului, cât de concentrată este soluția de colorat, de timpul cât oul a fost lăsat în aceasta sau de câte ori a fost imersat. Un alt secret ca culoarea să prindă bine, este a oul să nu fie proaspăt (în sensul de câteva zile).

Pentru o cană de culoare (în care vom putea vopsi 4 ouă) avem nevoie de o cană jumătate de apă în care adăugăm:
– 1 cană de varză roșie tocată (va rezulta albastru pe ouăle cu coajă albă sau verde pe cele cu coajă maro)
– 1 cană de sfeclă roșie rasă (roz pe cele albe, maroniu cele cu coajă de culoare închisă)
– 2 lingurițe de tumeric pudră (galben, pal sau închis în funcție de culoarea inițială a cojii oului)
– 1 cană de spanac tocat (nuanțe de verde)
– 1 cană de afine sau alte fructe de pădure (violet)

Se pune apa la fiert împreună cu ingredientul aferent culorii dorite și o linguriță de oțet. După ce se atinge punctul de fierbere, se lasă la foc mic, cu capac, să fiarbă cam 15-25 de minute. Verificați intensitatea culorii apei. Aceasta trebuie să fie mai intensă decât nunanța în care intenționați să fie vopsit oul. Când ați obținut culoarea dorită, opriți focul și lăsați să se răcească lichidul până la temperatura camerei. Strecurați.

Așezați ouălele (deja fierte și răcite) într-un recipient suficient de înalt încât să fie perfect acoperite de lichid. Lasați-le în „vopsea” până se obține nuanța dorită. Minim jumătate de oră. Unii sfătuiesc ca recipientul să fie pus în frigider pentru a grăbi procesul de colorare. Odată vopsite, așezați ouăle pe un carton și când sunt zvântate, dați-le cu ulei.

Foto: pexels.com

O căsuță mică de aș avea…

0

Robin Falck este un designer finlandez care a visat că vrea o căsă care să-i ofere posibilitatea de a se retrage în natură, departe de tumultul orașului, pentru a se relaxa și crea în liniște.

Pentru a-și implini visul dar și pentru a evita hățișurile birocrației, Falck a decis că se va construi o casă cu amprenta la sol de maxim 9mp, suprafață pentru care în Finlanda nu sunt necesare aprobări ci doar un proiect cosemnat de un arhitect.

Odată aprobat proiectul în 2010, Falck a decis că va construi căsuța chiar el, într-o pădure din Sipoo, localitate din zona metropolitană Helsinki.

În ciuda dimensiunii, locuința pe piloni a lui Robin, are de toate. Structurată pe două nivele, la parter are o bucătărie și cameră de zi, iar la etajul mansardat baie și dormitor. Având un perete – fereastră, casa se continuă parcă în pădure. Un alt element care dă impresia de spațiu este terasa deschisă și poteca ce duce spre casă, pe care tânărul design le-a integrat în proiect dar și în natură.

Robin Falck a folosit materiale din natură sau de la centrele de reciclare, și deși a lucrat singur, construcția propriu-zisă a casei a durat două săptămâni. Trei, dacă luăm în considerare faptul că ferstrele și ușa au sosit ceva mai târziu.

“Unghiul și dimensiunea ferestrei permite ziua luminii naturale să pătrundă în interior, iar noaptea să admiri stelele. Am vrut să mă integrez în mediul înconjurător. Când am terminat de construit, i-am dat căsuței numele Nido, ceea ce înseamnă în italiană – cuib (nr. de păsări). ”

Sursa informații și foto: Robin Falck

Lumină caldă sau rece?

0

Temperatura de culoare este măsurată în grade Kelvin. Lumina naturală înregistrează valoarea de 5600 K. În funcţie de valorile înregistrate, se face diferenţa dintre lumină caldă şi cea rece. Modul in care ne iluminam interioarele ne poate afecta starea de spirit.

Iată ceea ce trebuie să știți:

– Lumina caldă este de culoare alb-gălbuie (temperatura cuprinsă între 2700 – 3200 K), cea intermediară este neutră (temperatura cuprinsă între 4000 K şi 4500 K), iar lumina rece prezintă o nuanţă alb-albăstruie (temperatura cuprinsă între 5000- 6500 K).
– Lumina caldă este potrivită pentru spaţiile destinate relaxării: dormitoare, living, camera copilului
– Lumina rece şi cea neutră sunt potrivite pentru spaţiile în care este necesară accentuarea detaliilor pentru a vă asigura o bună concentrare: birouri, baie, bucătărie.

Lumină albă sau rece? Cum alegem în funcție de zona de utilizare:

– Lumina caldă are efect odihnitor pentru vedere, fiind recomandată în cazul spaţiilor în care se doreşte crearea unei atmosfere relaxante.
– Lumina rece are efect energizant. Acest tip de lumină stimulează concentrarea şi oferă o claritate mai bună.
– Lumina tinde spre albastru în cazul temperaturilor ridicate sau spre portocaliu, atunci când temperatura de culoare este scăzută.
– Lumina caldă poate obosi ochii şi reduce puterea de concentrare.
– Lumina rece nu asigura redarea aşa cum trebuie a culorilor şi prezintă un risc sporit de radiaţii UV în comparaţie cu lumina naturală sau cea neutră.

Becuri LED sau economice?

Becurile reprezintă principala sursă de iluminare din locuinţe. Ele trebuie alese în funcţie spațiile din casa ta:

– Becurile de tip LED pot emana lumină la intensitate maximă după un simplu click al întrerupătorului.
– Becurile economice cu lumina caldă au nevoie de mai mult timp pentru a atinge intensitatea maximă a luminii degajate.
– Becurile de tip LED sunt caracterizate de o durată de viaţă extrem de lungă, acesta fiind unul dintre principalele criterii pe care utilizatorii le au în vedere atunci când aleg accesoriile potrivite pentru locuinţa lor.
– Becurile incandescente / economice emană lumina caldă, gălbuie, optimă pentru spaţiile destinate relaxării. În plus, acestea asigură şi o cantitate sporită de căldură.

Foto: pexels.com

Conacul din Rhode Island al lui Taylor Swift

0

Atât de pe mal, cât și de pe stradă, conacul lui Taylor Swift – cel despre care cântă în „Ultima mare dinastie americană – este de greu de ratat. Este situat la cea mai mare înălțime a insulei Rhode Island – pe vârful Watch Hill din punct de vedere geografic, fiind în același timp cea mai scumpă proprietate rezidențială. A costat 17,75 milioane de dolari, pe care artista i-a plătit cash.

Accesul la casă se face pe o alee ca oricare alta din oraș. Nimic ieșit din comun, o micuță poartă pe care, de când s-a mutat Taylor, scrie „Știu că vei avea probleme dacă treci de poartă. Nu intra!” Dacă ignori mesajul, ai de a face cu paznicii ce cutreieă terenul.

Taylor a cumpărat reședința 2013. Însă istoria casei nu începe cu Taylor Swift, care mai degrabă a adus din nou în memoria tuturor, și prin cțntec și prin comportament, pe Rebekah Harkness, cea care a deținut casa între 1950 și 1982. O artistă cu o personalitate spectauloasă, pe cât de excentrică și controversată, pe atât de bogată, fiind moștenitoarea după soț a trustului petrolier Standard Oil. Excesele și controversele, le-a moștenit acum Taylor, care la scurt timp după ce s-a mutat pe insulă a reușit să devină „paria” orașului. Primele nemulțumiri ale vecinilor extrem de înstăriți dar nu la fel de cunoscuți ca Taylor, au fost legate de traficul creat de potopul de fani care voiau doar să-i vadă casa.

Apoi, s-au supărat că Taylor a îndrăznit să-și revendice partea de plajă pe care o deținea pe bună dreptate, dar pe care oamenii o foloseau după bunul lor plac de ani de zile. Ultima nemulțumire a pornit de la dorința lui Swift de a reconstrui un dig pe propria proprietate.

Oamenii au susținut că digul – menit să combată daunele provocate de eroziune – ar împiedica accesul publicului și ar ruina popularul loc de surfing.

Cu toate șicanele, Taylor Swift declara în emisiunea Ellenei DeGeneres că locul ei preferat de vacanță rămâne Rhode Island.

Foto: vulture.com

Un design care oferă luxul simplității și farmecul autentic al Transilvaniei

Despre dragostea Alteței Sale Regale Prinţul Charles pentru Transilvania rurală şi autentică s-a tot vorbit. Casele de pe Valea Zălanului, Viscri şi Micloşoara, restaurate şi introduse în circuit turistic, au devenit destinaţie preferată printre lorzii britanici şi vest europenii dornici de a experimenta un alt fel de turism. Ne-am reîntors la Micloșoara să aflăm povestea amenajării caselor de oaspeți pe care familia contelui Kálnoky le-a făcut faimoase în toată lumea.

Pasiunea Contelui Tibor Kálnoky pentru arhitectură și conservarea moștenirii culturale a familiei sale s-a transformat într-unul dintre cele mai deosebite concepte de dezvoltare durabilă. Este mai mult decât turism, este o muncă de Sisif care a început în urmă cu 20 de ani și care cuprinde mai multe localități din Transilvania.

“Sunt trei sate în care activăm, Micloșoara, Valea Zălanului și Valea Crișului și am dori să salvăm cât mai multe case bătranești, pe cât este posibil, în baza aceluiași concept. Adică să pregătim casele astfel  încât oamenii să vină să stea în ele și să mănânce acolo și să petreacă un timp de calitate, câteva zile sau poate o săptămână departe de agitația urbană“, explică contele Kálnoky.

1_0_0_1649084863_01619 (1)

Contele Tibor Kálnoky

Toate acțiunile pe care familia Kálnoky le realizează au la bază conservarea patrimoniului cultural, iar acest lucru nu se referă doar la restaurarea arhitecturală, ci și la modul în care aceste case sunt decorate și pregătite să primească oaspeți. La fel ca și munca de conservare care trebuie realizată cu tehnici tradiționale și materiale similare cu cele folosite la construcția originală, iar interioarele trebuie să păstreze acel farmec arhaic al timpurilor în care tihna și armonia erau principalele criterii. Acest lucru presupune găsirea și selectarea, dar mai ales restaurarea, obiectelor de mobilier și de decor antique, un proces pe care familia Contelui îl face constant.

“Căutăm mobilă veche de aproape 20 de ani. Am început să căutăm devreme, avem ateliere de restaurare ceea ce înseamnă că până și obiectele care sunt într-o stare foarte gravă le putem reface, prin urmare nu aruncăm nimic, din contră, ce aruncă alții noi preluăm și restaurăm, iar mai apoi vedem unde le putem integra. În cele mai multe cazuri chiar obiectele ne spun unde trebuie să fie amplasate, mai degrabă, decât să alegem noi unde vrem să le amplasăm. Scopul final este acela de a obține armonia “, povestește  Contele Kálnoky.

Ideea din spatele acestui efort imens este ca cei care ajung în vizită,  în oricare dintre aceste case, să experimenteze  “luxul simplității” și farmecul autentic al Transilvaniei. Clădirile resturate și puse în circuitul turistic din Micloșoara datează din anul 1800 sau chiar mai devreme, și au același farmec ca în urmă cu sute de ani. Acestea sunt înconjurate cu grădini spațioase, în care natura este la ea acasă, fiind prezente până și berze care își fac cuiburi în apropiere. Cum spuneam, la interior au fost mobilate elegant cu mobilier vechi transilvănean în stil românesc, secuiesc și săsesc. Fiecare casă sau cameră are o tematică, iar mobilierul și decorațiunile sunt integrate în tema respectivă.  Semnătura stilistică îi aparține Contesei Anna Kálnoky care se implică în toate etapele proiectelor de design interior. Pe Contesă am descoperit-o lucrând la ultimele detalii pentru o nouă cameră dedicată ASR Prințului Charles, iar laitmotivul întregii amenajări este armonia și sentimentul de odihnă și calm pe care o amenajare rustică cu influențe clasice ni-l oferă.

“Ceea ce ne dorim să obținem este acea atmosfera veche. De exemplu, pentru această cameră (n.r . Prince’s Room ) am dorit să folosesc mai multe culori, cu toate că am păstrat, așa cum se făcea în vechime,  numai culoarea alb care se obținea prin văruirea pereților. Oricum, noi suntem aici în Transilvania, în Micloșoara, dar folosim obiecte de decor și mobilier din Transilvania dar și din toată țară.  Ce găsim frumos românesc, săsesc sau secuiesc, încercăm să le folosim și să le arătăm “, explică Contesa Anna Kálnoky.

1_0_0_1649084913_03927

Contele si Contesa Kálnoky verificand ultimele detalii ale amenajării camerei Prințului 

Camera Husarilor sau Camera Păstorilor sunt alte două exemple în care pasiunea pentru trecut și confortul contemporan au fost îmbinate cu success. Astfel, de exemplu, în camera Husarilor o ușa restaurată din secolul 17 maschează cu success baia modernă. În cameră, mobilierul vechi, specific  zonei, a fost dispus cu mult bun gust, iar cromatică te duce cu gândul la timpurile de altă dată.

Camera Husarilor 

1_0_0_1649862128_08220

1_0_0_1649855935_08350

1_0_0_1649855932_04410

Camera Păstorilor

1_0_0_1649862453_09058

1_0_0_1649856499_07647

1_0_0_1649856499_09305

Nu toate mobilele sunt vechi, unele dintre acestea sunt antichizate tocmai pentru a se potrivi în concept.

“De exemplu pentru Camera Prințului, patul este nou și este făcut de cineva care se ocupă cu realizarea de mobile cu aspect antichizat. În rest, totul este foarte vechi, inclusiv fețele de masă sau de pernă”, mai spune Contesa Anna Kálnoky.

Nimeni nu poate contesta farmecul rustic și caracterul original al locului, cei care ajung acolo sunt purtați parcă în timp, într-un decor de poveste desprins din secolul XIX-lea. Familia Kálnoky este si cea care administrează proprietăţile din Ardeal ale prinţului Charles, moştenitorul coroanei britanice.

“În Valea Zălanului, am pregătit un loc pentru ASR Prințul  de Wales. Acesta este un iubitor al naturii, iar acolo este foarte multă natură sălbatică și intenționăm să le arătăm oaspeților noștrii biodiversitatea prin intermediul workshop-urilor și al drumețiilor “, mai spune Contele Tibor Kálnoky.

ASR Prințul Charles deține două proprietăți în afară Marii Britanii  și ambele sunt în Transilvania. Una se află la Viscri, iar cea de-a doua este locul personal de relaxare, la Valea Zălanului. Alteța Sa Regală apreciază peisajul cultural și natural nealterat, precum și diversitatea tradițiilor din zona. Atunci când vine în Transilvania, una dintre activitățile sale preferate sunt plimbările lungi, în natură, împreună cu familia și prietenii Contelui Tibor Kálnoky.

Peisajele naturale nealterate sunt extrem de apreciate de cei care vizitează zona.

1_0_0_1649855941_01873 1_0_0_1649855929_08726

De amenajarea proprietăților Alteței Sale Regale Prințul Charles s-a ocupat tot Contesa Anna Kálnoky, la solicitarea acestuia. Atentă la fiecare detaliu, Contesa Ana Kálnoky, este cea care alege și proiecteză atmosfera interioară a caselor de oaspeți, așa că nu s-a dat înlături să vopsescă covoarele din casele ASR Prințului Charles pentru că nuanțele pe care și le dorea nu erau de găsit.

“Am făcut asta deoarece covoarele sunt ultimele piese pe care le folosesc când aranjez o cameră, și atunci acestea trebuie să se potrivească cu ce este în camera respectivă. A fost chiar o problemă, la momentul respectiv, pentru că nu am găsit culorile pe care vroiam eu și atunci am fost nevoită să vopsesc eu lână, care este un material foarte bun și se spală foarte ușor “ povestește Contesa Anna Kálnoky.

Misiunea ei nu a fost uşoară, mai ales în cazul amenajării castelului din localitate. Aici designul trebuia să reflecte stilul de viață al celor care au locuit în el de-a lungul vremii. Scrinuri, sobe autentice, un pian Streicher original (acelaşi model pe care îl folosea şi Johannes Brahms), mobilier Bidermeier, vestimentaţie de epocă şi obiecte care au legăură cu istoria familiei Kálnoky, sunt doar câteva din detaliile pe care vi le vom prezenta într-un articol viitor.

Multumiri: Fundatiei Kálnoky si Contelui Tibor Kálnoky

Kalnoky Guest Houses