Bucureștiul sub semnul riscului seismic. În centrul Bucureștiului, frumusețea arhitecturală a perioadei interbelice ascunde o realitate periculoasă. Sub fațadele elegante de pe Magheru, Calea Victoriei sau în cartierele Armenească și Cotroceni se află sute de clădiri care pot ceda la primul cutremur serios. Potrivit Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, nu mai puțin de 412 imobile sunt încadrate oficial în clasa de risc seismic I, adică există posibilitatea reală de prăbușire parțială sau totală.
Bucureștiul sub semnul riscului seismic. Adevărata cifră ar putea fi dublă
Bucureștiul sub semnul riscului seismic. Specialiștii din domeniu atrag însă atenția că numărul real este mult mai mare. Estimările recente arată că în București există peste 2.200 de clădiri vulnerabile la seisme. Unele dintre ele nu au fost niciodată expertizate conform noilor norme de proiectare, iar altele se află într-un stadiu avansat de degradare, cu fisuri vizibile, tencuieli căzute și structuri afectate de infiltrații. Situația este alarmantă mai ales în zonele centrale, unde densitatea construcțiilor vechi este cea mai mare.
Zonele cu cel mai mare risc: centrul istoric și axa Magheru – Elisabeta
Centrul vechi, Piața Romană, Universitate și Piața Unirii concentrează cele mai multe imobile vulnerabile. Clădirile care cândva reprezentau eleganța Bucureștiului interbelic sunt astăzi considerate pericole publice. Străzile Magheru, Bălcescu și Elisabeta, dar și zonele Moșilor, Carol și Dorobanți sunt pline de imobile construite înainte de apariția codurilor moderne de proiectare seismică. Multe dintre ele au fost ridicate înainte de cutremurul din 1940 și nu au mai beneficiat de lucrări de consolidare.
Între patrimoniu și pericol: dilema restaurării
O mare parte dintre aceste clădiri au valoare arhitecturală excepțională. Sunt clădiri de patrimoniu, adevărate bijuterii ale perioadei interbelice, dar extrem de fragile structural. Restaurarea lor este complicată, costisitoare și adesea blocată de birocrație. Pentru a fi consolidate, e nevoie de expertize tehnice, avize de la Ministerul Culturii și fonduri considerabile. Din acest motiv, multe imobile rămân doar pe hârtie în programele de reabilitare.
De la urgență la risc seismic. Cum s-au schimbat clasificările
Până în 1997, clădirile erau încadrate în categoriile de urgență U1, U2 și U3. Ulterior, sistemul a fost actualizat, iar acum se folosesc clasele de risc seismic RsI – RsIV. Clădirile din categoria RsI sunt cele mai periculoase, prezentând risc real de prăbușire la un cutremur de intensitate mare. În categoria RsII intră imobilele care pot suferi avarii majore, dar fără prăbușire completă, în timp ce RsIII și RsIV includ clădiri mai stabile, dar totuși vulnerabile.
Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un cutremur?
Răspunsul scurt: foarte puțin. Multe dintre aceste clădiri nu au fost niciodată consolidate, iar programul municipal de reabilitare avansează lent. Lipsa fondurilor, blocajele juridice și refuzul proprietarilor de a părăsi temporar locuințele fac ca intervențiile să fie amânate ani la rând. În paralel, în caz de cutremur, autoritățile estimează că mii de oameni ar putea fi afectați.
Bucureștiul sub semnul riscului seismic. Investiții și colaborare între autorități și proprietari
Casa Magazin a analizat în mai multe rânduri importanța investițiilor în consolidarea structurală și întreținerea periodică a imobilelor vechi. În lipsa unei strategii coerente și a unui fond dedicat, Capitala rămâne vulnerabilă. Specialiștii recomandă un plan de intervenție pe termen lung, combinat cu stimulente financiare pentru proprietarii care acceptă consolidarea.
Un oraș frumos, dar fragil
Bucureștiul este un oraș cu o moștenire arhitecturală valoroasă, dar această moștenire este în pericol. Fiecare fațadă veche ascunde o poveste și, uneori, o fisură. Până când programele de consolidare vor deveni realitate, centrul orașului rămâne o frumusețe pe muchie de cuțit.
