Unul dintre vechile puncte de legătură dintre cele două maluri ale Dâmboviței din centrul Bucureștiului urmează să fie readus în peisajul orașului. Primăria Municipiului București a lansat licitația pentru reconstruirea Podului Calicilor și pentru amenajarea malurilor Dâmboviței dintre Piața Unirii și Podul Izvor. Valoarea estimată a contractului este de 63,96 milioane de lei fără TVA, iar durata de execuție prevăzută este de 18 luni. Proiectul readuce în discuție nu doar un pod dispărut în urmă cu aproape un secol, ci și relația dintre Centrul Vechi, Dâmbovița, Palatul de Justiție și zona Domnița Bălașa.
O legătură pietonală între două zone importante
Podul nou nu va fi o reconstrucție istorică realizată cu materiale și tehnici identice celor folosite în trecut. Proiectul propune o construcție contemporană, amplasată pe traseul vechiului pod, cu rol în primul rând pietonal. Conform documentației prezentate de Primăria Capitalei, acesta va lega strada Șelari de strada Sfinții Apostoli, în apropierea Palatului de Justiție și a Bisericii Domnița Bălașa. Astfel, intervenția este gândită și ca o nouă conexiune urbană între Centrul Vechi și spațiile de pe celălalt mal al râului.
Podul va avea aproximativ 32 de metri lungime și 23 de metri lățime, iar structura propusă va fi realizată pe un cadru metalic. Pentru suprafața de circulație este prevăzut un deck din lemn de stejar, în timp ce protecția laterală va utiliza sticlă securizată. Alegerea acestor materiale indică o soluție arhitecturală contemporană. Proiectanții încearcă să păstreze caracterul deschis al traversării și să ofere vizibilitate către Dâmbovița. PMB precizează că podul va fi reconstruit de la zero, fără a exista o structură veche care să poată fi restaurată.
11.000 de metri pătrați reinventați într-un proiect de anvergură
Reconstruirea Podului Calicilor este inclusă într-un proiect urban mai amplu, care urmărește transformarea malurilor Dâmboviței pe tronsonul dintre Piața Unirii și Podul Izvor. Potrivit Primăriei Capitalei, intervenția asupra malurilor vizează aproximativ 11.000 de metri pătrați și este tratată împreună cu noua traversare pietonală. Prin urmare, rezultatul final ar trebui să fie mai mult decât apariția unui nou pod pe harta Bucureștiului. Obiectivul este legarea unor spații urbane care, în prezent, sunt separate de infrastructura rutieră și de configurația actuală a râului.
Primăria Bucureștiului a prezentat proiectul și în contextul unei strategii mai largi de valorificare a Dâmboviței ca axă verde-albastră a orașului. În luna august 2026, municipalitatea a anunțat și un protocol de colaborare cu Apele Române pentru regenerarea malurilor Dâmboviței. Vorbim despre obiective care includ creșterea capacității de infiltrare și retenție a apelor pluviale și reducerea riscurilor de inundații urbane. Tronsonul Unirii–Izvor este unul dintre primele proiecte pregătite în această direcție.
Un proiect lăsat în sertar timp de mai mulți ani
Podul Calicilor nu este o investiție apărută recent în documentele administrației locale. Proiectul are o istorie administrativă mai lungă, fiind inclus în documentații și hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București de mai mulți ani. Denumirea „Spațiu public urban Podul Calicilor – Ansamblul Urban Domnița Bălașa, parcaj subteran, amenajare urbană Palatul de Justiție” apare în documentele municipalității încă din proiectele de investiții aprobate anterior. În 2026, administrația locală a reluat concret pregătirea intervenției, iar în aprilie au fost menționate autorizațiile de construire și intenția de a trece la etapa de execuție.
În primăvara acestui an, Primăria Capitalei prezenta Podul Calicilor împreună cu amenajarea Dâmboviței drept una dintre investițiile majore din programul de dezvoltare al orașului. Ulterior, proiectul a avansat către pregătirea licitației. În august, municipalitatea a anunțat oficial scoaterea la licitație a lucrărilor. Acestfapt mută proiectul din zona documentațiilor și aprobărilor în etapa în care trebuie selectată compania sau asocierea care va executa lucrările.
Arhitectura care nu ține cont de trecut
Din punct de vedere arhitectural, noul Pod al Calicilor va avea o imagine diferită de cea a podurilor istorice din București. Structura metalică va susține o platformă pietonală finisată cu lemn de stejar. Balustradele din sticlă securizată vor păstra o transparență mai mare către apă și spațiile din jur. Lățimea de 23 de metri este importantă deoarece proiectul nu trebuie privit doar ca pe o pasarelă îngustă destinată traversării râului. Dimensiunile indică o amenajare urbană mai generoasă, capabilă să facă parte dintr-un spațiu public mai larg.
În acest context, podul poate deveni un punct de legătură între mai multe obiective importante ale zonei centrale. Pe una dintre direcții se află strada Șelari și țesutul istoric al Centrului Vechi. Vorbim și despre o a doua arteră: strada Sfinții Apostoli, Palatul de Justiție și Biserica Domnița Bălașa. Relația cu Dâmbovița este esențială pentru proiect. Noua traversare va permite privirea și accesul direct către maluri într-o zonă care a fost modificată radical de-a lungul timpului.
De unde vine numele Podului Calicilor
Denumirea are legătură cu istoria socială a Bucureștiului vechi. Surse istorice arată că în apropierea acestei artere exista o zonă asociată cu oameni săraci și cerșetori, numiți în epocă „calici”. Podul și drumul au preluat numele acestei comunități, iar denumirea a rămas în documente și planuri ale orașului. Cercetările istorice arată că traseul a avut o importanță mult mai mare decât ar putea sugera numele său. Era una dintre căile care legau zona Curții Domnești de drumurile orientate către sud-vestul orașului și către localitățile din afara Bucureștiului.
În timp, denumirea s-a schimbat. Podul Calicilor a fost întâlnit și sub numele de Podul Caliței sau Drumul Craiovei. În secolul al XIX-lea traseul a devenit cunoscut drept Calea Rahovei. Documentele istorice păstrează mai multe etape ale acestei evoluții, care reflectă și transformarea orașului. Schimbarea numelui nu a însemnat însă dispariția importanței traseului. Dimpotrivă, drumul a rămas o arteră importantă a Bucureștiului. De altfel, a fost legat de dezvoltarea zonei comerciale și de extinderea orașului spre Sud-Vest.
Un traseu care a schimbat orașul
Importanța Podului Calicilor trebuie înțeleasă în raport cu structura Bucureștiului de acum câteva secole. Orașul nu avea rețeaua actuală de bulevarde, iar principalele drumuri porneau din zona Curții Domnești și se îndreptau spre diferite regiuni. Drumul Craiovei sau al Mehedinților, asociat ulterior cu Calea Rahovei, era una dintre aceste axe. Un document al Primăriei București privind evoluția urbanistică a zonei amintește Podul Calicilor ca parte a unei rețele de drumuri istorice care au contribuit la formarea structurii orașului.
În timp, dezvoltarea Bucureștiului a schimbat atât traseele, cât și relația dintre străzi și Dâmbovița. Regularizarea râului, construirea unor noi artere și apariția unor clădiri reprezentative au modificat radical peisajul urban. Zona din jurul Podului Calicilor a ajuns să fie dominată de clădiri și infrastructuri care nu existau în perioada în care vechiul pod era folosit. Astăzi, reconstrucția lui trebuie privită tocmai prin această suprapunere între orașul istoric și Bucureștiul contemporan.
Podul vechi a dispărut în perioada marilor transformări
Dispariția podului este legată de marile intervenții urbanistice din prima parte a secolului XX. Sursele municipalității indică faptul că vechiul Pod al Calicilor a dispărut în anii 1930. Era perioada în care Bucureștiul trecea printr-un proces intens de modernizare și sistematizare. Râul Dâmbovița fusese deja regularizat, iar zona centrală era reorganizată pentru a răspunde unei capitale aflate în expansiune. Intervențiile urmăreau lărgirea și modernizarea arterelor și schimbarea imaginii centrului orașului.
Documentele istorice arată că Podul Calicilor nu poate fi separat de transformările urbanistice care au avut loc în jurul Dâmboviței. Odată cu modificarea albiei și apariția unor noi spații urbane, vechile relații dintre străzi, maluri și clădiri au fost rupte. În locul unei traversări care făcea parte din traseul istoric al orașului a rămas o zonă reorganizată după alte principii. Reconstrucția actuală încearcă să refacă legătura pietonală, nu să recreeze integral orașul de acum un secol.
Palatul de Justiție, reper al proiectului
Amplasarea noului pod este importantă și prin apropierea de Palatul de Justiție. Clădirea, unul dintre reperele arhitecturale ale Bucureștiului, se află într-o zonă în care relația dintre spațiul construit și Dâmbovița poate deveni mult mai vizibilă prin reorganizarea malurilor. Podul va crea o perspectivă diferită asupra acestei părți a orașului. El poate contribui la crearea unei legături pietonale mai clare între Centrul Vechi și zona de pe malul opus.
În apropiere se află și Biserica Domnița Bălașa, un alt reper important al centrului Bucureștiului. Astfel, noua traversare nu este izolată de țesutul istoric, ci se află într-un punct în care se întâlnesc mai multe straturi ale orașului. Tocmai de aceea, proiectul are o componentă urbanistică importantă. Nu este vorba doar despre construirea unei structuri peste apă. Mai degrabă, vorbim despre refacerea unei relații între străzi, clădiri istorice, spații publice și Dâmbovița.
Ce se întâmplă cu malurile Dâmboviței
A doua componentă a investiției privește amenajarea malurilor pe tronsonul dintre Piața Unirii și Podul Izvor. Intervenția are o suprafață de aproximativ 11.000 de metri pătrați. Face parte din aceeași strategie prin care municipalitatea dorește să transforme râul într-un element mai important al spațiului public. În loc ca Dâmbovița să funcționeze doar ca un culoar de apă separat de oraș prin infrastructură, proiectele recente urmăresc apropierea oamenilor de maluri și crearea unor spații urbane utilizabile.
Această abordare poate schimba și modul în care este folosit centrul Bucureștiului. Malurile pot deveni spații pentru deplasare pietonală, odihnă și activități urbane. Noul pod poate asigura o conexiune suplimentară între cele două părți ale râului. PMB vorbește, în cadrul programului de regenerare a Dâmboviței, și despre spații verzi, retenția apei pluviale și creșterea capacității de infiltrare. Prin urmare, amenajarea nu este gândită exclusiv din perspectiva esteticii, ci și a funcționării urbane.
Dâmbovița, tratată ca axă verde-albastră
Municipalitatea a început să folosească tot mai des conceptul de axă verde-albastră pentru proiectele legate de Dâmbovița. Ideea presupune integrarea râului în structura orașului printr-o combinație între apă, spații verzi, trasee pietonale și amenajări publice. În cazul tronsonului dintre Unirii și Izvor, Podul Calicilor este unul dintre elementele care pot susține această strategie. Motivul ține de faptul că permite traversarea pietonală într-un punct cu valoare istorică și urbanistică.
În august 2026, Primăria Capitalei a anunțat un protocol cu Apele Române pentru regenerarea malurilor Dâmboviței la nivelul Bucureștiului. Printre obiectivele menționate se află reducerea riscului de inundații urbane, creșterea capacității de infiltrare și retenție a apelor pluviale și îmbunătățirea calității apelor urbane. Pentru un oraș în care spațiul public este intens utilizat și presiunea asupra infrastructurii este mare, astfel de intervenții pot deveni importante pe termen lung.
Când ar putea începe lucrările
Contractul scos acum la licitație are o valoare de 63,96 milioane de lei fără TVA și o durată de execuție de 18 luni. Termenul-limită anunțat pentru depunerea ofertelor este 1 octombrie 2026, ora 15:00. După finalizarea procedurii și desemnarea câștigătorului, urmează etapele administrative necesare înaintea începerii efective a lucrărilor. Prin urmare, termenul de 18 luni reprezintă durata estimată a execuției, nu o dată de inaugurare stabilită în acest moment.
Proiectul este împărțit în două obiective principale: reconstrucția Podului Calicilor și amenajarea malurilor Dâmboviței între Piața Unirii și Podul Izvor. Cele două intervenții sunt legate funcțional, iar rezultatul urmărit este o zonă urbană mai ușor de parcurs pietonal. Municipalitatea a anunțat că proiectul a fost deblocat în primăvara acestui an și că autorizațiile de construire au fost semnate înaintea trecerii la etapa de licitație.
Un pod nou, dar o poveste veche
Reconstruirea Podului Calicilor este un exemplu al modului în care infrastructura istorică poate fi reinterpretată într-un oraș contemporan. Nu se urmărește refacerea unui obiect identic cu cel dispărut, deoarece condițiile urbane, cerințele tehnice și funcțiile actuale sunt diferite. În schimb, municipalitatea păstrează numele, amplasamentul istoric și ideea de conexiune între cele două maluri. Structura modernă, deck-ul din lemn și balustradele din sticlă vor forma un obiect nou, construit într-un loc cu o memorie urbană puternică.
Pentru București, miza este mai mare decât simpla apariție a unui pod pietonal. Zona dintre Piața Unirii și Izvor este una dintre cele mai importante porțiuni ale centrului orașului, iar Dâmbovița poate deveni un element de legătură în loc să rămână o limită urbană. Dacă lucrările vor fi executate conform proiectului, Podul Calicilor va reconecta strada Șelari cu strada Sfinții Apostoli și va introduce o nouă perspectivă asupra râului, Palatului de Justiție și zonei Domnița Bălașa.
Bucureștiul își recuperează malurile
Povestea Podului Calicilor arată cât de mult se poate schimba un oraș într-un secol. Un traseu care a fost cândva una dintre principalele căi către sud-vestul Bucureștiului a dispărut în urma transformărilor urbane, iar legătura directă peste Dâmbovița a fost pierdută. Acum, municipalitatea încearcă să refacă această conexiune într-o formă adaptată nevoilor actuale. Noul pod nu va recrea Bucureștiul de altădată, dar poate recupera o parte din logica urbană a vechiului traseu.
Dacă procedura de achiziție se încheie fără întârzieri majore și contractul este atribuit conform calendarului, lucrările vor aduce o schimbare importantă în zona dintre Unirii și Izvor. Podul va avea o funcție practică, iar amenajarea malurilor poate transforma spațiul din jur într-o zonă pietonală mai atractivă. Pentru București, proiectul este și o încercare de a folosi istoria orașului ca punct de plecare pentru o intervenție contemporană, în care Dâmbovița să devină din nou o parte vizibilă și accesibilă a centrului.