A doua zi de școală găsește Bucureștiul într-o situație complicată. Orașul are încă zeci de șantiere active, iar revenirea elevilor în clase s-aconsumat pe fondul unui trafic infernal. Mii de mașini pe străzi, opriri haotice în apropierea școlilor și o presiune suplimentară asupra principalelor intersecții a fost cuvântul de ordine pentru un București sufocat de lucrări. Potrivit Primăriei Municipiului București, în Capitală erau deschise 63 de șantiere la începutul lunii septembrie 2026. Dintre acestea, 35 au afectat direct circulația pe 30 de artere. Alte 45 de intersecții și noduri importante au fost influențate de lucrări. Situația este cu atât mai sensibilă cu cât 230 de unități de învățământ se află la mai puțin de 500 de metri de aceste șantiere. 60 dintre ele sunt poziționate la mai puțin de 100 de metri.
Prima zi de școală arată cu degetul spre problemele din trafic
Pe 7 septembrie, traficul a revenit la valorile specifice începutului de an școlar, iar șantierele au amplificat problemele deja existente. Nu toate cele 63 de lucrări existente în prezent în Capitală produc, însă, același efect. Unele ocupă o parte din carosabil, altele modifică trasee ale transportului public. Proiectele mari schimbă circulația într-o zonă întreagă cu o întindere semnificativă. În practică, impactul se vede mai ales dimineața, când fluxurile de părinți, elevi și angajați se suprapun. Autoritățile au anunțat prezența, în zorii zilei de 7 septembrie, a polițiștilor și forțelor de ordine în intersecțiile afectate, pentru dirijarea traficului și intervenții rapide acolo unde apar blocaje. N-a fost să fie! Traficul a fost unul infernal, iar mulțimea pestriță de puști și puștoaice îmbrăcați în uniforme școlare și secondați de părinți a simțit pe propria piele ce înseamnă traficul printre șantiere interminabile.
Una dintre cele mai importante schimbări pentru șoferi a apărut chiar înainte de începerea școlii. Restricțiile introduse în timpul verii în zona Piața Unirii, pe tronsonul dintre zona Cantemir și restaurantul Horoscop, au fost ridicate. Lucrările la noul Planșeu Unirii nu s-au oprit însă. Ele continuă în interiorul zonei de șantier, ceea ce înseamnă că traficul de suprafață a fost readus într-o configurație mai favorabilă, fără ca proiectul să fie finalizat. Potrivit informațiilor publice despre proiect, lucrările depășiseră 60% încă din primăvară, iar tronsonul din zona Hanului lui Manuc fusese finalizat. Obiectivul este continuarea lucrărilor fără revenirea la restricțiile majore care au complicat circulația în timpul verii.
Planșeul Unirii rămâne un punct sensibil
Chiar dacă șoferii au primit o gură de aer înainte de școală, Piața Unirii rămâne una dintre zonele de interes pentru traficul din București. Este un nod rutier prin care trec fluxuri importante din mai multe direcții. Practic, orice modificare de circulație poate redirecționa rapid traficul către străzile din jur. În prezent, avantajul este că lucrările de refacere a planșeului se desfășoară în principal în interiorul perimetrului de șantier, după finalizarea unor etape care au permis eliberarea carosabilului. Pentru șoferi, aceasta este una dintre puținele vești bune ale începutului de an școlar. Totuși, situația rămâne într-o zonă roșie, de vreme ce proiectul continuă și poate genera noi modificări pe măsură ce intră în etapele următoare.
Pasajul Basarab, veste bună pentru trafic
O altă modificare importantă a intrat în vigoare chiar luni, 7 septembrie. Pasajul Basarab a fost redeschis integral circulației, atât pentru autoturisme, cât și pentru tramvaie, după lucrările de remediere. Redeschiderea are un efect important asupra transportului public, deoarece tramvaiele liniilor 1 și 10 au revenit pe traseele de bază, iar liniile 4, 11 și 47 au fost reînființate. În același timp, liniile 54 și 610, introduse pentru perioada lucrărilor, au fost suspendate. Pentru traficul din nord-vestul și centrul orașului, revenirea tramvaielor pe pasaj înseamnă eliminarea unei restricții majore și o capacitate mai bună de deplasare pe axele deservite de aceste linii.
Prelungirea Ghencea, sub semnul unui șantier major
În vestul Capitalei, Prelungirea Ghencea este în continuare una dintre cele mai importante zone afectate de lucrări. Proiectul presupune lărgirea arterei, amenajarea infrastructurii pentru tramvai și reorganizarea circulației pe mai multe tronsoane. În această vară, lucrările au avansat pe tronsonul dintre strada Râul Doamnei și strada Valea Oltului. Aici sunt în expansiune lucrările de asfaltare pentru cele două benzi de pe sensul de intrare în oraș. Au fost executate și intervenții asupra rețelelor edilitare, iar constructorii au continuat pregătirile pentru etapele următoare. Proiectul este important pentru traficul din vestul Bucureștiului. Atât timp cât lucrările se desfășoară pe segmente, însă, șoferii trebuie să se aștepte la modificări succesive ale circulației.
Problema din Prelungirea Ghencea nu se limitează la strada aflată efectiv în lucru. Când o arteră importantă își pierde temporar din capacitate, o parte dintre șoferi caută rute alternative. Ca atare, traficul suplimentar ajunge pe bulevarde și străzi care nu au fost proiectate să preia asemenea volume. În plus, zona este una cu dezvoltare rezidențială intensă. Acest lucru înseamnă că în fiecare dimineață se întâlnesc fluxurile venite din cartierele vestice cu cele care se îndreaptă spre școli și locuri de muncă. Autoritățile au anunțat încă dinaintea începerii școlii că fiecare șantier trebuie verificat, iar circulația pietonală și auto trebuie menținută în condiții de siguranță. Pe termen scurt, însă, lucrările vor continua să influențeze traficul.
Magistrala 6, degringoladă în nordul Capitalei
Un alt proiect de anvergură este Magistrala 6 de metrou, care va lega zona 1 Mai de Aeroportul Henri Coandă prin 14,2 kilometri de infrastructură și 12 stații. În iulie, stadiul fizic al secțiunii sudice, 1 Mai–Tokyo, ajunsese la aproximativ 72%, în timp ce lucrările continuau și pe secțiunea nordică, Tokyo–Aeroport Otopeni. Unele dintre viitoarele stații din nord au atins procente ridicate de execuție, însă întregul proiect se află încă în lucru. Pentru traficul de suprafață, efectele nu sunt uniforme, deoarece șantierele sunt dispersate. Lucrările la o infrastructură de asemenea dimensiune presupun, totuși, ocuparea temporară a unor suprafețe, modificări locale și presiune asupra arterelor din zona de nord.
Berceni; lucrări și restricții în timpul nopții
În sudul Bucureștiului, un alt punct de interes este intersecția dintre strada Sergent Ion Iriceanu, Șoseaua Berceni și strada Turnu Măgurele. Aici continuă lucrările pentru construirea unui pasaj rutier, iar în nopțile de 7/8 și 8/9 septembrie au fost programate restricții pe Șoseaua Berceni, între strada Panselelor și strada Ristea Ion, în intervalul 23:00–05:00. Transportul public este și el adaptat temporar: liniile 125 și 232 circulă pe trasee modificate în perioada acestor intervenții. Este un exemplu de șantier care nu lovește direct traficul din orele de vârf ale dimineții, dar arată cât de multe lucrări se desfășoară simultan în oraș și cât de complicată este coordonarea lor.
Lucrările la infrastructura de tramvai reprezintă o altă categorie cu efect direct asupra traficului. Atunci când șinele sunt înlocuite, nu este afectată doar circulația tramvaielor. În multe cazuri trebuie reorganizat și carosabilul, iar intersecțiile și stațiile sunt adaptate etapizat. Redeschiderea Pasajului Basarab arată și reversul problemei. Odată ce o lucrare se încheie, transportul public poate reveni la trasee normale, iar presiunea asupra autobuzelor și asupra arterelor paralele scade. Din 7 septembrie, STB a reintrodus liniile 1, 4, 10, 11 și 47 în configurația legată de Pasajul Basarab, oferind din nou legături directe între zone care au fost separate temporar de lucrări.
Școlile aflate lângă șantiere, problema cea mai sensibilă
Un aspect mai puțin vizibil în statisticile despre trafic este apropierea șantierelor de școli. Datele prezentate de Primăria Capitalei arată că 230 de unități de învățământ se află la mai puțin de 500 de metri de unul dintre șantierele care pot influența circulația. Aceleași date relevă că 60 de unități de învățământ sunt poziționate la mai puțin de 100 de metri de șantiere. În aceste zone, problema nu se rezumă doar la timpul pierdut în mașină. Apar opriri temporare pentru coborârea copiilor, traversări numeroase și adeseori riscante. Avem de-a face cu pietoni care se deplasează printre vehicule și părinți care încearcă să ajungă cât mai aproape de intrarea în școală. Dacă la toate acestea adăugăm și restricția de circulație, situația unei singure benzi pe care se poate circula sau o intersecție aglomerată, capacitatea străzii poate scădea rapid.
Pentru această perioadă, Primăria Capitalei a anunțat mai multe măsuri de reducere a impactului pe care îl are traficul infernal din București. Constructorilor li s-a cerut să verifice împrejmuirile și să asigure culoare sau puncte de trecere. O altă soluție este executarea lucrărilor de tramvai pe tronsoane mai mici. Totul, pentru a permite ca o porțiune să poată fi redeschisă imediat ce este terminată. În plus, acolo unde nu există urgențe, municipalitatea a cerut amânarea deschiderii unor noi șantiere.
Cât de mult influențează șantierele traficul din București
În această dimineață, suprapunerea mai multor proiecte cu revenirea bruscă a mobilității urbane condamnă Bucureștiul la un trafic infernal. După vacanța de vară, străzile primesc din nou fluxurile de dimineață ale elevilor, părinților și angajaților. În fapt, orice restricție locală poate produce efecte în lanț. Cele 35 de șantiere care afectează direct 30 de artere și cele 45 de intersecții sau noduri sensibile se adaugă traficului suplimentar generat de începutul școlii. În zone precum Ghencea, Berceni sau în apropierea marilor proiecte de infrastructură, efectul se poate vedea imediat. Vorbim despre restricții, devieri și încetinirea transportului public.
Pentru șoferi, partea dificilă este că multe dintre aceste proiecte nu se vor încheia imediat. Magistrala 6, Prelungirea Ghencea, lucrările de infrastructură pentru tramvaie și Planșeul Unirii sunt investiții care se întind pe perioade lungi și care vor modifica succesiv circulația. În același timp, municipalitatea susține că lucrările trebuie menținute pentru a nu pierde finanțări, avize sau termene contractuale. Strategia pentru perioada următoare va trebui, prin urmare, să fie una de etapizare. Vorbim despre finalizarea rapidă a porțiunilor începute, redeschiderea carosabilului imediat ce este posibil și evitarea suprapunerii inutile a unor noi restricții. Pentru bucureșteni, începutul școlii din 2026 este astfel și un test pentru modul în care Capitala poate construi infrastructură nouă fără să paralizeze infrastructura pe care încă o folosește.