O casă pasivă este o locuință proiectată pentru a consuma extrem de puțină energie, atât pentru încălzire, cât și pentru răcire. Conceptul a fost dezvoltat de Passivhaus Institut din Germania și este aplicat tot mai des și în România. Comparativ cu o casă clasică, o construcție pasivă poate reduce consumul energetic cu până la 90%, fără a afecta confortul interior. Vezi, mai jos, primul episod din miniseria de reportaje, realizate de Casa Magazin, cu tema Casa pasivă – etape de construcție.
De ce e preferat acest tip de locuință
Pentru Sabin Preda – proprietarul unui astfel de imobil construit de la zero -, ideea unei case pasive a pornit din dorința de a avea un spațiu eficient, ușor de întreținut și cu cheltuieli minime pe termen lung. Proiectul nu a fost tratat superficial, ci construit etapizat, cu sprijinul specialiștilor din fiecare domeniu, pentru a respecta standardele reale ale unei locuințe pasive. Casa Magazin îți prezintă, în cele ce urmeazpă, prima parte din miniseria de reportaje Casa pasivă – etape de construcție.
Alegerea terenului, primul pas important
Construcția a început cu identificarea unui teren potrivit, situat într-o zonă de deal-munte, la o distanță rezonabilă de București. Alegerea nu a fost făcută în grabă. Au fost analizate poziționarea, tipul de sol, accesul la infrastructură, vecinătățile și orientarea față de punctele cardinale. Toate aceste detalii influențează direct eficiența energetică a viitoarei case.
O casă mică, dar extrem de eficientă
Locuința a fost gândită ca o casă de dimensiuni reduse, dar optimizată inteligent. Suprafața utilă este de aproximativ 60 mp, iar necesarul de energie pentru încălzire este extrem de mic. Estimările arată că o putere de sub 1 kW este suficientă pentru a menține o temperatură de confort pe timpul iernii, un rezultat greu de atins în construcțiile clasice.
Proiectarea, cheia unei case pasive
Diferența majoră dintre construcția unei case obișnuite și cea a uneia pasive apare în etapa de proiectare. În acest punct al proiectului se stabilesc orientarea clădirii, poziția ferestrelor, protecția față de supraîncălzire, ventilarea și grosimea izolației. Fără un proiect bine pus la punct, standardul de casă pasivă nu poate fi atins, indiferent de materialele folosite ulterior.
Studiul geotehnic, baza întregii construcții
Un pas esențial înainte de începerea lucrărilor este studiul geotehnic. Acesta oferă informații clare despre structura solului și determină tipul de fundație necesar. În acest caz, studiul a schimbat complet planul inițial. Deși se dorea o fundație pe șuruburi înfiletate, analiza solului a impus realizarea unei fundații clasice.
Casa pasivă – etape de construcție. De ce nu trebuie evitat studiul geotehnic
Mulți viitori proprietari sar peste această etapă pentru a reduce costurile inițiale. Este una dintre cele mai riscante decizii. Studiul geotehnic reprezintă baza proiectului de structură și ajută la prevenirea problemelor grave, precum tasările, fisurile sau instabilitatea construcției. Investiția inițială este mică în comparație cu riscurile care pot apărea pe termen lung.
Foraje și analize clare ale solului
În acest proiect au fost realizate mai multe foraje, la adâncimi de aproximativ șase-șapte metri. Datele obținute au oferit informații precise despre capacitatea portantă a solului și au permis adaptarea soluției de fundare. Astfel, construcția este pregătită să reziste în timp, indiferent de variațiile climatice.
Fundația, element critic pentru casele pasive
Pentru o casă pasivă, fundația nu este doar un element de rezistență, ci și unul de eficiență energetică. Izolarea corectă a acesteia contribuie semnificativ la reducerea pierderilor de căldură. În cazul unei structuri pe lemn, fundația trebuie să fie perfect dreaptă și precis executată pentru a evita punțile termice.
De ce fundațiile vechi pot fi o problemă
Pe teren exista inițial o fundație mai veche, care părea utilizabilă. O analiză atentă a arătat însă că nu respecta cerințele tehnice necesare. Decizia de demolare a fost una corectă, chiar dacă a presupus costuri suplimentare. O fundație greșită compromite întreaga construcție, indiferent de calitatea restului lucrărilor.
Infrastructura, lucrările invizibile, dar vitale
Odată realizată fundația, au fost executate toate lucrările de infrastructură: branșamentul electric, traseele de apă, fosa septică și cablările necesare. Aceste etape sunt esențiale și trebuie finalizate corect înainte de ridicarea structurii, pentru a evita intervențiile ulterioare costisitoare.
Eficiență energetică prin abordare integrată
Succesul unei case pasive vine din corelarea tuturor etapelor: teren, proiectare, fundație, structură și izolare. Fiecare decizie influențează consumul final de energie. Pentru Sabin Preda, această abordare a fost prioritară încă de la început, tocmai pentru a obține o locuință economică și durabilă.
Confort constant, indiferent de sezon
Un avantaj major al unei case pasive este temperatura stabilă din interiorul locuinței, păstrată pe întreg parcursul anului. Datorită izolației performante și a etanșeității ridicate, fluctuațiile termice sunt minime. Locuința rămâne răcoroasă vara și caldă iarna, fără consum mare de energie.
De ce merită investiția într-o casă pasivă
Costurile inițiale pot fi considerabil mai mari decât în cazul unei case clasice, însă diferența se recuperează rapid prin facturi la întreținere extrem de mici. Pe termen lung, o casă pasivă este mai ieftină, mai confortabilă și mai prietenoasă cu mediul.
Casa pasivă – etape de construcție. Un exemplu aplicat, nu teorie
Acest proiect demonstrează că standardul de casă pasivă poate fi atins și în România, dacă etapele sunt respectate corect. De la studiul geotehnic până la fundație și proiectare, fiecare pas contează pentru rezultatul final.
