Energie verde din agricultură

0
95

Una dintre principalele controverse declanșate de apariția fermelor de panouri solare, a fost aceea că se scot din circuitul agricol importante suprafețe pe care se pot planta diverse culturi. Dar iată că adevărul este altul și conform unor studii desfășurate recent, de fapt același teren poate găzdui și plante și panouri solare, existând mai multe argumente pro decât contra, pentru această simbioză.

Jennifer Bousselot este unul dintre cercetători care au făcut o serie de experimente la Universitatea statului Colorado, declară că: Totul a pornit de la dezbaterea privind ce este mai util pentru noi. Să obținem energie solară sau produse agricole. Și mi s-a părut că nu avem de făcut această alegere. Ci să le combinăm.

Este o concluzie care schimbă viitorul celor două industrii a adăugat Richard Randle-Boggis de la Universitatea din Sheffield, Marea Britanie.

Studiul celor două Universități este cel mai recent, însă pionierii în domeniu sunt Adolf Goetzberger și Armin Zastrow, încă din 1981. Iar în ultimii 15 ani au fost dezvoltate mai multe proiecte în care la adăpostul panourilor solare au fost cultivate legume. Atât în Europa, cât și în SUA sau Asia, acest model de ferme agro-solare își fac tot mai simțită prezența, devenind o abordare comună.

Concluzia tuturor este aceea că se crează un microclimat care este benefic din toate punctele de vedere.

Pe de o parte s-a observat o producție ridicată de legume. În același timp este vizibil faptul că deteriorarea solului este eliminată, observându-se că apa nu se mai evaporă. Mai mult, umezeala duce la răcirea naturală a panourilor care astfel generează mai multă energie.

Aceste concluzii pot devenii în viitor argumente puternice în fața celor care se opun proiectelor fotovoltaice. Chiar și simpla plantare de vegetație spontană, cu flori și plante sălbatice, este benefică pentru că atrage insecte care vor poleniza și culturile limitrofe.

Cât de multă energie sau legume produce o astfel de fermă, depinde de multe elemente. Atât locația, altitudinea, poziționarea panourilor, suprafața, cât și tipul de legume cultivate, influențează rezultatele finale.

De exemplu în țările precum Germania sau Danemarca se recomandă o densitate mai mică de panouri pentru a lăsa ca soarele să ajungă și la plante.

În schimb, în țări precum Kenya, e indicat ca panourile să fie dese, asigurând umbrirea și protejarea plantelor de soarele dogoritor din zona ecuatorială. Aici s-a observat că pentru plantele cultivate astfel, este necesar un consum mai mic de apă.

Cu alte cuvinte, aceste proiecte simbioză, se pot adapta în funcție de particularitățile fiecărei zone. Momentan s-a mai observat că producția de energie și de produse agricole din aceste ferme, este mai mică decât în cazul celor axate doar pe energie sau doar pe agricultură. Însă diferența este nesemnificativă, dacă luăm în calcul faptul că, în final, obținem două produse pe același spațiu.

Pe lângă avantajele mai sus menționate, fermele agrovoltaice, au totuși și un dezavanj, și anume costurile inițiale de construcție, acestea fiind mai mari comparativ cu cele ale unei ferme clasice. Asta deoarece panourile solare sunt puse la înălțime mai mare, și implicit structurile de susținere sunt mai înalte și costisitoare.

Însă compensează cu un alt avantaj, major. Pot fi amplasate oriunde. Pe bloc, în câmp, pe insule.

Și pot avea orice dimensiune,. De la un panou cu un strat înălțat, le hectare întregi.

În preconizata criză de energie și hrană, acest tip de ferme sunt o idee de analizat și pus în practică unde sunt potrivite.

Foto: pexels.com

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.