Piața construcțiilor din România. Într-un moment în care Europa încearcă să-și stabilizeze economia, România pare a proceda exact pe dos, înregistrând un record negativ. Datele Eurostat arată că în august 2025 volumul lucrărilor de construcții din țara noastră s-a prăbușit cu 26,2%, cea mai severă scădere din întreaga Uniune Europeană.
Piața construcțiilor din România. În timp ce Suedia, Cehia sau Bulgaria au raportat creșteri moderate, România, Ungaria și Polonia au intrat pe o pantă descendentă accentuată. Un semnal serios pentru o piață care, până nu demult, se afla în plină expansiune.
Piața construcțiilor din România. Un recul brusc după o vară de boom
Piața construcțiilor din România. Paradoxal, declinul vine după o lună iulie spectaculoasă, când lucrările de construcții în România urcaseră cu aproape 40%. A urmat însă o corecție drastică, dovadă că piața nu a reușit să susțină ritmul alert de dezvoltare.
Conform Institutului Național de Statistică (INS), scăderea a fost generalizată. Lucrările de reparații curente s-au redus cu peste 30%, construcțiile noi au scăzut cu 22%, iar proiectele inginerești (drumuri, poduri, infrastructură) cu 25%. Nici segmentul rezidențial nu a scăpat: locuințele noi au înregistrat un declin de 26%.
De ce scade procentajul construcțiilor în România
Specialiștii pun acest recul pe seama mai multor factori: costurile mari ale materialelor, lipsa forței de muncă, dar și întârzierea investițiilor publice. În plus, dobânzile ridicate au temperat cererea pentru locuințe noi, iar dezvoltatorii au devenit mai prudenți. „După o perioadă de expansiune rapidă, piața trece printr-o fază de reașezare. Construcțiile publice s-au redus din cauza blocajelor bugetare, iar cele private sunt afectate de incertitudinea economică”, explică experții.
Europa merge înainte, România rămâne în urmă
În timp ce media Uniunii Europene a consemnat o scădere ușoară de 0,9%, iar zona euro doar 0,1%, România se distanțează drastic de restul blocului comunitar. Țări precum Slovenia (+25%), Cehia (+17%) sau Slovacia (+14%) demonstrează că investițiile coordonate și politicile de sprijin pentru infrastructură pot menține ritmul pozitiv. Această diferență de dinamică indică vulnerabilitățile structurale ale pieței locale: dependența de fondurile europene și lipsa unei strategii coerente pe termen lung.
Ce urmează pentru piața construcțiilor
Pe termen scurt, experții anticipează o ușoară revenire în lunile următoare, pe fondul proiectelor deja contractate. Totuși, fără o stabilitate bugetară și fără investiții în infrastructură, relansarea riscă să fie lentă și nesustenabilă. Reprezentanții din industrie atrag atenția că este nevoie de stimulente fiscale pentru companiile de construcții și de o strategie clară pentru formarea forței de muncă. Fără acestea, România riscă să rămână la coada clasamentului european.
Piața construcțiilor din România. Semnal pentru întreaga economie
Scăderea lucrărilor de construcții nu afectează doar șantierele, ci și sectoarele conexe; de la producătorii de materiale, la transport și servicii. Iar în contextul în care construcțiile contribuie semnificativ la PIB, declinul poate avea efecte în lanț asupra economiei naționale. Pentru consumatori, situația s-ar putea traduce prin întârzierea proiectelor imobiliare, stagnarea ofertei și menținerea prețurilor la un nivel ridicat, în ciuda scăderii cererii.
