Un fond locativ construit în mare parte în a doua jumătate a secolului trecut, standarde energetice și de confort care s-au schimbat radical și o ofertă nouă care nu crește suficient de repede pe toate segmentele pun din nou accent pe criza locuintelor din București. În acest context, REDPORT și Dan Șucu au lansat INFINITY NORD, un proiect de aproximativ 1.200 de locuințe în zona Străulești–Dămăroaia. Casa Magazin a discutat, în exclusivitate, cu fondatorul grupului românesc de dezvoltare imobiliară, Cosmin Savu-Cristescu, despre proiect, piața rezidențială și necesarul de locuințe noi al Capitalei.
România are peste 8,7 milioane de locuințe, iar numărul lor îl depășește, statistic, pe cel al gospodăriilor A spune, așadar, că țara are pur și simplu un „deficit in fondul locativ” ar fi imprecis. Problema este mai complexă: locuințele disponibile nu se află întotdeauna acolo unde există cerere, o parte importantă a fondului construit este veche, iar calitatea, eficiența energetică, suprafața disponibilă și accesibilitatea financiară rămân vulnerabilități importante.
Banca Mondială descrie tocmai acest dezechilibru dintre zonele cu locuințe vacante și marile centre urbane unde persistă supraaglomerarea și presiunea pe ofertă.
Datele Eurostat arată cât de mare este diferența față de media europeană. În 2024, 40,7% din populația României trăia în gospodării considerate supraaglomerate, cea mai ridicată rată din Uniunea Europeană, față de 16,9% media UE. Comisia Europeană consideră că acest nivel indică inclusiv o ofertă de locuire insuficient adaptată nevoilor gospodăriilor.
Problema devine și mai vizibilă în cazul populației tinere. Pentru categoria 15–29 de ani, rata supraaglomerării ajungea în România la 58,3% în 2024, din nou cea mai mare din Uniunea Europeană.
Bucureștiul locuiește încă, în mare măsură, în orașul construit înainte de 1989
În București, discuția despre locuințe noi este legată direct de istoria dezvoltării orașului.
Industrializarea accelerată din perioada comunistă a produs una dintre cele mai ample transformări urbane din istoria Capitalei. Conform datelor publicate de Primăria Municipiului București, între 1945 și 1964 au fost construite 80.641 de apartamente, iar între 1965 și 1984 alte 446.100 de apartamente. Atunci au apărut sau s-au extins masiv cartiere precum Titan–Balta Albă, Drumul Taberei, Berceni sau Militari.
La recensământul din 1992, Bucureștiul avea peste 760.000 de apartamente în blocuri, ceea ce arată dimensiunea uriașă a fondului rezidențial acumulat înainte de schimbarea regimului politic.
La nivel național, OECD estimează că aproximativ 70% din clădirile rezidențiale din România au fost construite înainte de 1990, într-o perioadă în care cerințele privind performanța termică erau mult mai reduse decât cele actuale.
Asta nu înseamnă că o locuință veche este automat improprie. Înseamnă însă că o mare parte a pieței pornește de la clădiri proiectate într-un alt context demografic, tehnologic și energetic.
Astăzi, cerințele cumpărătorilor includ eficiență energetică, costuri mici de exploatare, infrastructură digitală, parcări, acces la transport, spații verzi și servicii aflate în apropierea locuinței.
Prin urmare, necesarul de locuinte nu poate fi măsurat exclusiv prin numărul de apartamente existente.
Câte locuințe îi trebuie, de fapt, României?
Nu există în prezent o cifră oficială care să spună că România trebuie să construiască anual
exact un anumit număr de unitati noi pentru a „acoperi deficitul”.
Strategia Națională a Locuirii 2022–2050 formulează problema diferit: urmărește reducerea
supraaglomerării până la nivelul mediei europene, îmbunătățirea accesului la locuințe adecvate
și realizarea a cel puțin 60.000 de locuințe publice până în 2050, dintre care minimum 40.000
de locuințe sociale. Strategia prevede inclusiv monitorizarea la nivel local a nevoii reale de
case.
Cu alte cuvinte, „necesarul” României nu poate fi redus la diferența aritmetică dintre populație și
numărul de locuințe. Este o problemă de localizare, accesibilitate, calitate și înlocuire sau
modernizare a unui fond construit îmbătrânit.
În București și în marile orașe, această presiune este mai puternică tocmai pentru că aici se
concentrează locurile de muncă, investițiile, universitățile și migrația internă.
Oferta nouă a încetinit, în timp ce costurile au crescut
Contextul din 2026 este însă dificil pentru dezvoltarea rezidențială.
La nivel național, în 2025 au fost finalizate aproximativ 59.000 de locuințe, cel mai redus nivel din 2017. Pentru regiunea București–Ilfov, datele de piață indică aproape 18.000 de locuințe finalizate anul trecut. În prima jumătate a anului 2026, tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu aproximativ 9% la nivel național, în condițiile inflației, costurilor de finanțare ridicate și presiunii asupra veniturilor. Bucureștiul a rezistat mai bine: tranzacțiile au fost cu aproximativ 2% sub
nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.
Există însă un indicator care poate schimba oferta în următorii ani. Suprafața netă autorizată pentru construcții rezidențiale în București a crescut de 3,6 ori în primele cinci luni din 2026, cel mai rapid ritm din ultimii cinci ani. Efectele nu sunt imediate: proiectele autorizate astăzi pot ajunge în piață în următorii doi până la cinci ani.
În această piață intră INFINITY NORD.
1.200 de locuințe pe 4,6 hectare în nordul Bucureștiului REDPORT și Dan Șucu au lansat oficial proiectul INFINITY NORD în cadrul unui eveniment organizat la UNDA, la care au participat aproximativ 250 de invitați din mediul de business,
banking, arhitectură, design, investiții și presă.
Dezvoltarea este amplasată pe o platformă de peste 4,6 hectare, în continuarea zonei Petrom City, în Străulești–Dămăroaia. Proiectul va cuprinde aproximativ 1.200 de locuințe dezvoltate în trei faze, alături de retail, servicii, wellness și funcțiuni destinate comunității. Este cel mai amplu proiect din portofoliul REDPORT.
Cosmin Savu-Cristescu, fondator și CEO REDPORT, spune într-un interviu acordat în exclusivitate Casa Magazin că proiectul nu apare acum, ci este rezultatul unui proces început în urmă cu patru ani.
„Am anunțat proiectul în 2022, când am achiziționat 4,6 hectare de la OMV Petrom, terenurile din jurul Petrom City. În 2023 am arătat masterplanul și concept design-ul. Am trecut printr-o procedură de PUD, de autorizare, avem autorizație de construire pentru faza 1 din aprilie anul acesta, iar acum, în septembrie, lansăm proiectul și începem lucrările”, explică Savu-Cristescu pentru Casa Magazin.
Dan Șucu este acționar majoritar în proiect, iar colaborarea cu Mobexpert se extinde și asupra modului în care vor fi predate apartamentele.
Potrivit fondatorului REDPORT, unitățile din INFINITY NORD, dar și din dezvoltările viitoare ale companiei, vor include bucătării mobilate și utilate și dressinguri mobilate, prin conceptul REDPORT Living.
Prima fază are deja preînchirieri pentru aproximativ 95% din componenta comercială, cu Auchan și World Class, potrivit informațiilor furnizate de dezvoltator.
Un cumpărător mai prudent
Lansarea vine într-o perioadă în care cumpărătorii analizează mai atent o achiziție rezidențială.
Cosmin Savu-Cristescu spune că REDPORT nu observă o dispariție a lichidității, ci un proces de cumpărare mai lung.
„Vedem că interacțiunile pentru tranzacționarea unei unități încep să fie mai multe decât în mod normal. La unele proiecte chiar de două ori mai multe interacțiuni până la semnarea unui angajament de cumpărare”, afirmă fondatorul REDPORT în interviul pentru Casa Magazin.
Este o observație compatibilă cu datele generale ale pieței: dobânzile, inflația, costurile de construcție și puterea de cumpărare determină clienții să compare mai atent proiectele, iar Colliers constată că localizarea, eficiența energetică, accesibilitatea și costul total de proprietate au devenit criterii tot mai importante în 2026.
REDPORT își menține însă programul de dezvoltare. Savu-Cristescu spune că pentru 2027 compania are în vedere cel puțin două noi faze de minimum 150 de unități fiecare și intenționează să introducă anual în dezvoltare aproximativ 40.000–50.000 de metri pătrați de rezidențial.
Portofoliul REDPORT depășește în prezent 2.000 de unități rezidențiale și o valoare de dezvoltare declarată de peste 450 de milioane de euro, prin proiectele The Level Apartments, Infinity Nord și Vitality Est.
„Avem nevoie de zeci de mii de unități în fiecare an”
Din perspectiva dezvoltatorului, nevoia de locuințe noi în București este semnificativ mai mare decât oferta actuală.
Cosmin Savu-Cristescu susține că fondul locativ al Capitalei este dominat de construcțiile vechi și că cererea viitoare nu trebuie analizată numai ca număr de apartamente, ci și prin standardul acestora.
„Bucureștenii au nevoie de locuințe de bună calitate, de locuințe construite după standarde moderne, de clădiri smart, de cartiere sau orășele de 15 minute în care să aibă toate facilitățile de office, educație, medical, retail la walking distance”, declară acesta pentru Casa Magazin.
Estimarea sa este că piața ar avea nevoie de „zeci de mii de unități în fiecare an”. Datele publice susțin însă problema de fond: Bucureștiul are un stoc rezidențial puternic dependent de construcțiile realizate înainte de 1990, România continuă să aibă cea mai ridicată rată de supraaglomerare din Uniunea Europeană, iar construcția de locuințe noi se desfășoară într-un context în care finanțarea, costurile de dezvoltare și accesibilitatea pentru cumpărător au devenit mai dificile.
De aceea, întrebarea relevantă pentru următorii ani nu este doar câte apartamente noi poate construi Bucureștiul, ci ce fel de locuințe adaugă orașul, unde sunt construite și dacă infrastructura, serviciile și costurile lor răspund modului în care se locuiește astăzi.