Eficiența energetică este un factor decisiv care influențează costul pe care îl plătești pentru a locui într-un apartament sau o casă și ar trebui să ținem cont de el chiar înainte de achiziție deoarece o locuință ieftină ar putea anunța și o întreținere foarte costisitoare. Casa Magazin salută campania de informare pe care InfoCons Protecția Consumatorilor și Ordinul Arhitecților din România (OAR) o dedică domeniului imobiliar și care a ajuns la episodul 9, pe subiectul eficienței energetice.
Locuința este un element central al fiecărei familii, tocmai de aceea este esențial să puteți face alegeri informate atunci când vine vorba nu numai despre cumpărare sau închiriere, ci și pentru stabilirea modificărilor necesare unei locuințe sau în contractarea unor servicii de amenajare. Campania InfoCons/OAR vorbește despre cum alegi o locuință eficientă energetic în acest material publicat recent.
Clarificările pe înțelesul tuturor pe care OAR le face asupra termenilor de bază din domeniu ne ajută să interpretăm corect ofertele de pe piața imobiliară, precum și opțiunile pe care le au pentru a îmbunătăți modul în care locuiesc.
Așadar, performanța energetică, sau altfel spus, câtă energie consumă o clădire ca să asigure condiții normale de viață indiferent de anotimp, determină cât costă să locuiești într-un apartament sau într-o casă.
Ce înseamnă eficiența energetică?
Mergem mai departe: Eficiența energetică nu înseamnă doar termoizolație sau termopane performante. ci este rezultatul unui ansamblu de factori: orientarea față de soare, calitatea acoperișului (învelitorii) și a pereților, eliminarea schimburilor necontrolate de temperatură cu exteriorul (punți termice), ventilația, tipul instalațiilor, etanșeitatea și capacitatea clădirii de a menține o temperatură interioară stabilă indiferent de mediul exterior, pentru a evita supraîncălzirea vara și pierderile de căldură iarna. Dacă toate aceste elemente sunt luate în considerare împreună putem găsi ameliorările de care locuința noastră are nevoie pentru a controla consumul, facturile vor rămâne rezonabile și vor fi evitate disconfortul și pierderile pe termen lung.
De aproape cinci ani, mai precis începând cu 31 decembrie 2020, legislația a impus ca orice clădire nouă pentru care se eliberează autorizație de construcție să aibă un consum de energie foarte scăzut și să folosească resurse regenerabile pentru a acoperi o parte semnificativă din acest consum, prin respectarea standardului nZEB (nearly Zero Energy Building). Pentru clădirile publice, cerința a intrat în vigoare încă din 1 ianuarie 2019. Prevederile legale au ca scop protecția ocupanților, dar și a mediului și totodată prevenirea costurilor ascunse ale locuirii, un standard european privind performanța energetică a clădirilor.
Factorii care influențează eficiența energetică
Primul factor de care se vorbește în materialul publicat de InfoCons și OAR este ANVELOPA CLĂDIRII, bariera care separă interiorul de exterior pe care o formează pereții, acoperișul, planșeele și ferestrele. Anvelopa pierde sau primește căldură în funcție de calitatea termoizolației, continuitatea straturilor care ne separă de exterior și eliminarea „punților termice” între interior și exterior.
ETANȘEITATEA LA AER este un alt factor esențial pentru care echilibrul este cuvântul cheie: o locuință neetanșă pierde energie necontrolat, dar o locuință prea etanșă, fără ventilație adecvată, acumulează CO₂ și umiditate.
Așa ajungem și la VENTILAȚIE, fie ea naturală sau mecanică. Dacă este corect dimensionată pentru locuința noastră, ea va menține calitatea aerului la interior fără pierderi inutile de energie. Noile standarde de proiectare au făcut ca ventilația mecanică să fie necesară în condițiile în care există spații foarte etanșe.
Din acest ansamblu de factori nu putea lipsi SISTEMELE DE PRODUCȚIE, DISTRIBUȚIE ȘI CONTROL pentru energia termică. Producția: fie că vorbim despre o centrală individuală, un sistem centralizat, o pompă de căldură sau un sistem mixt, sursa de energie termică pentru locuință influențează direct consumul și amprenta de carbon. Distribuția, dimensionată corect indiferent de soluția aleasă (radiatoare, pardoseală, ventilo-convectoare) și controlul automatizat al consumului în funcție de nevoi reduc pierderile și asigură confortul căutat.
SURSELE REGENERABILE sunt o cerință legală în cazul clădirilor noi care trebuie să își asigure din astfel de surse minimum 30% din energia consumată. Acestea pot fi individuale sau colective (sistemul centralizat la care e racordată clădirea utilizează energie din surse regenerabile ori cu emisii reduse de carbon). În cazul blocurilor racordate la rețeaua urbană calculul procentului de energie regenerabilă se face la nivelul sistemului energetic care deservește clădirea, iar „proiectul să demonstreze, prin calcul energetic conform metodologiei naționale că ponderea minimă de energie regenerabilă de 30% este asigurată”, se spune în informarea InfoCons/OAR. Din ce în ce mai multe clădiri construite înainte de impunerea standardului nZEB au început să recurgă la panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură aer-apă sau sol-apă.
Criteriile legale stabilite de standardul nZEB
Legislația în vigoare stabilește că o clădire nZEB trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a. consum global de energie foarte scăzut, rezultat dintr-o performanță energetică ridicată a elementelor de anvelopă și instalații;
b. necesar redus de energie pentru încălzire, răcire, apă caldă menajeră, iluminat și ventilare, calculat conform metodologiei naționale;
c. minimum 30% din energia finală consumată trebuie să provină din surse regenerabile, produse la fața locului sau în apropiere (într-o rază de maximum 30 km).
Cum verifici eficiența energetică a locuinței pe care vrei să o cumperi?
În alegerea unei locuințe este foarte important, în calitate de cumpărător sau chiriaș, să faceți o evaluare a eficienței energetice, iar materialul InfoCons/OAR ne oferă criterii verificabile, legate de arhitectură, instalații și documentația tehnică, care „pot spune rapid dacă locuința va consuma mult sau puțin, dacă va fi confortabilă sau dificil de întreținut”.
- Documentele tehnice
Verificăm Certificatul de Performanță Energetică (CPE), un document obligatoriu la vânzare sau închiriere, din care putem afla:
• clasa energetică (A – cea mai eficientă, G – cea mai consumatoare),
• consumul anual estimat pentru încălzire, răcire și apă caldă,
• recomandări de îmbunătățire. - Anvelopa și etanșeitatea
Nu avem nevoie de o expertiză tehnică pentru a găsi indicii privind eficiența energetică a unei clădiri:
• Ferestre moderne cu două componente: tâmplăria (PVC, aluminiu sau lemn) și geamurile (termoizolante), dar și calitatea montajului are o importanță semnificativă.
• Izolația: raportul ne sfătuiește să întrebăm dacă s-a făcut o reabilitare termică a clădirii și ce grosime are stratul de izolație. Sub 10 cm vorbim despre protecție limitată și de sisteme performante la 15–20 cm. Continuitatea termoizolației pe toate suprafețele – inclusiv plăcile peste subsol și la ultimul nivel evită punțile termice, zone reci unde poate apărea condens și mucegai. - Sistemele de încălzire, răcire și producție de energie
Verificați următoarele elemente:
• tipul de sistem de încălzire: centralele moderne în condensare, pompele de căldură sau sistemele de termoficare eficient gestionate sunt de preferat centralelor vechi sau radiatoarelor electrice datorită unui randament mai eficient.
• controlul individual al temperaturii: termostatele programabile sau sistemele inteligente de reglaj permit adaptarea consumului la nevoi și reducerea pierderilor inutile.
• sistemul de ventilație mecanică: obligatoriu pentru clădirile proiectate conform standardului nZEB (cu sau fără recuperare de căldură). Asigură calitatea aerului interior fără pierderi semnificative de energie.
• surse regenerabile: nu cresc direct eficiența energetică, ci completează sistemul prin reducerea impactului asupra mediului.
„În clădirile noi proiectate conform cerințelor nZEB, prezența unor instalații eficiente nu reprezintă un „bonus”, ci o obligație legală – parte integrantă din proiectarea responsabilă a locuințelor cu consum redus de energie și impact minim asupra mediului”, se mai spune în material.
- Orientarea și aportul de lumină naturală
Influențează direct confortul termic și consumul de energie.
• Camerele orientate către sud sau sud-vest au un necesar de încălzire mai redus iarna, dar au nevoie de umbrire eficientă vara împotriva supraîncălzirii.
• Fațadele nordice nu primesc soare direct, însă contribuie la echilibrul termic al locuinței și pot găzdui spații tehnice, băi sau circulații, unde lumina naturală nu este esențială.
• Ferestrele ample îmbunătățesc confortul vizual și reduc nevoia de iluminat artificial, însă performanța lor depinde de orientare, tipul geamului și soluțiile de protecție solară integrate încă din faza de proiectare. - Ventilația
Este la fel de importantă ca izolarea termică. Cum spuneam mai sus, un apartament etanș fără schimb controlat de aer poate acumula rapid umiditate și dioxid de carbon peste limitele de confort.
• Verifică dacă băile și bucătăriile au coloane de ventilație și/sau ventilatoare care evacuează aerul viciat.
• În locuințele noi sau foarte etanșe – standardul nZEB sau casa pasivă – nu se folosesc grile în fațadă, care ar compromite etanșeitatea și ar genera pierderi de energie: ventilația trebuie asigurată prin sisteme mecanice controlate, dimensionate încă din faza de proiectare.
• Ventilația naturală ajută când este se pot deschide ferestrele pe fețe opuse ale clădirii, pentru circulația transversală a aerului, însă nu poate substitui un sistem proiectat. - Confortul termic real
Vizitarea viitoarei locuințe vă va oferi în modul cel mai direct indicii importante:
• vara foarte cald sau iarna prea rece pot semnala pierderi mari de energie sau lipsa unei ventilații corecte;
• diferențe mari de temperatură între camere înseamnă o distribuție ineficientă a căldurii;
• zone reci lângă ferestre sau pereți pot trăda punți termice;
• condensul pe tâmplărie este semnul unei etanșeității corecte combinate cu lipsa ventilației.
Însă oricât de eficientă ar fi o clădire, spune InfoCons/OAR, fără un mod de utilizare echilibrat, consumul și pierderile vor fi inevitabile: forțarea unor temperaturi interioare neadecvate, de peste 23–24°C iarna sau sub 20°C vara, vor crește semnificativ consumul de energie și chiar vor afecta sănătatea, se spune în text.
Ce spune legea pentru clădirile anterioare standardului nZEB?
În cazul unei clădiri construite înainte de legea care impune standardele nZEB, actul normativ prevede ca în cazul unor renovări majore sau al unor intervenții care afectează anvelopa, imobilul trebuie adus la un nivel de performanță cât mai apropiat de nZEB, dacă limitele fezabilității tehnice o permite.
„Arhitectul trebuie să asigure un concept de reabilitare coerent, evitând intervențiile fragmentate care pot crește consumul, pot genera condens sau pot compromite funcționarea instalațiilor”.
