Arhitectura a influențat întotdeauna felul în care trăim, lucrăm și ne raportăm la orașele în care locuim. Cu toate acestea, Bucureștiul nu a avut până acum un muzeu dedicat exclusiv acestui domeniu. Situația începe să se schimbe odată cu lansarea MuzA – Muzeul de Arhitectură din România. Este vorba despre un proiect cultural care își propune să aducă arhitectura mai aproape de public și să transforme clădirile cu istorie în spații de dialog și educație. Fostul Palat al Băncii „Creditul Funciar Rural” își redeschide porțile pentru o amplă expoziție. Una dedicată imaginației și modului în care aceasta modelează spațiile construite.
Un monument istoric readus în atenția publicului
Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural” reprezintă una dintre clădirile emblematice ale Bucureștiului de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Proiectat de arhitectul francez Paul Gottereau în anul 1875, edificiul a fost construit într-o perioadă în care Capitala începea să își contureze identitatea de oraș european modern. De-a lungul existenței sale, clădirea a găzduit numeroase instituții importante. A funcționat inițial ca sediu al Creditului Funciar Rural, una dintre instituțiile financiare esențiale pentru dezvoltarea României moderne. După naționalizarea din perioada comunistă, aici au activat mai multe structuri de stat. Comitetul de Stat pentru Arhitectură și Construcții și Centrul de Documentare în Construcții, Arhitectură și Sistematizare se numără printre ele.
În ultimii 17 ani, clădirea de pe Strada Doamnei nr. 22, a rămas închisă și aproape absentă din circuitul cultural al orașului. Revenirea sa temporară în atenția publicului oferă bucureștenilor ocazia de a redescoperi un spațiu cu o valoare arhitecturală și istorică remarcabilă.
Expoziția „Fantezia” și rolul imaginației în arhitectură
Prima expoziție organizată de MuzA poartă numele „Fantezia” și propune o reflecție asupra procesului prin care ideile devin spații construite. Potrivit b365.ro, organizatorii pornesc de la premisa că orice clădire, cartier sau oraș există mai întâi în imaginația cuiva înainte de a deveni realitate. Expoziția explorează patru direcții importante ale fanteziei arhitecturale: gândirea utopică, reprezentarea, proiectarea și locuirea. Vizitatorii pot descoperi documente istorice, fotografii, proiecte de concurs, planșe de arhitectură și mărturii despre experiența locuirii în București.
Printre exponate se regăsesc lucrări ale arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory, materiale din arhivele Uniunii Arhitecților din România, fotografii din colecții private și contribuții realizate special pentru acest proiect.
Un muzeu fără sediu permanent
Spre deosebire de muzeele clasice, MuzA nu pornește de la o clădire proprie și nici de la o colecție permanentă. Tocmai această caracteristică îl transformă într-un proiect inovator la nivel național. Conceptul propune un muzeu mobil, capabil să se deplaseze în diferite orașe și să activeze clădiri istorice aflate în transformare. În loc să aștepte vizitatorii într-un spațiu fix, muzeul merge către comunități și construiește expoziții pornind de la istoria locală și relația oamenilor cu mediul construit. Specialiștii implicați în proiect consideră că această abordare permite o interacțiune mai directă cu publicul și creează contexte autentice pentru înțelegerea patrimoniului arhitectural.
Cine a fost Paul Gottereau
Puțini arhitecți au influențat imaginea Bucureștiului la fel de mult precum Paul Gottereau. Născut în Franța în 1843 și format la prestigioasa École des Beaux-Arts, acesta ajunge în România la începutul anilor 1870 și va proiecta peste 80 de clădiri în următoarele trei decenii. Printre cele mai cunoscute realizări ale sale se numără Palatul CEC de pe Calea Victoriei, Palatul Regal, Palatul Cotroceni și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Stilul său academic-neoclasic a contribuit decisiv la imaginea Bucureștiului care avea să fie supranumit „Micul Paris”.
Palatul Creditului Funciar Rural reprezintă una dintre lucrările importante ale arhitectului și reflectă influențele academice franceze care dominau arhitectura epocii.
Transformările realizate de Paul Smărăndescu
Aspectul actual al clădirii este rezultatul mai multor intervenții realizate de-a lungul timpului. În perioada 1925-1926, arhitectul Paul Smărăndescu a coordonat o extindere majoră care a modificat substanțial imaginea inițială a palatului. Noile corpuri construite au ascuns fațada originală dinspre actualul bulevard I.C. Brătianu și au schimbat modul de acces în clădire. Cu toate acestea, mare parte din detaliile decorative și caracterul arhitectural al monumentului s-au păstrat până în prezent. Specialiștii consideră că suprapunerea diferitelor etape istorice transformă palatul într-un document urban valoros, capabil să ilustreze evoluția Bucureștiului pe parcursul ultimului secol și jumătate.
Tururi ghidate, ateliere și dialoguri despre oraș
Pe lângă expoziția principală, programul include tururi ghidate prin palat, ateliere pentru copii și adolescenți, intervenții artistice și întâlniri cu arhitecți, cercetători și specialiști în patrimoniu. Organizatorii își propun să transforme vizita într-o experiență participativă și să stimuleze interesul publicului pentru patrimoniul construit. Accentul este pus pe înțelegerea relației dintre arhitectură, memorie colectivă și dezvoltarea orașelor contemporane. Într-o perioadă în care multe clădiri istorice se confruntă cu degradarea sau cu schimbări de funcțiune, astfel de inițiative pot contribui la creșterea interesului pentru conservarea patrimoniului.
Un proiect național pentru următorii patru ani
MuzA este un proiect strategic al Ordinului Arhitecților din România, realizat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat prin Timbrul Arhitecturii. După etapa din București, muzeul călător va ajunge în mai multe orașe din țară, printre care Băile Govora, Brăila, Reșița, Cluj-Napoca, Eforie, Brașov, Vălenii de Munte, Timișoara și Petrila.
Fiecare destinație va adăuga noi povești și noi componente expoziționale, astfel încât proiectul să se dezvolte progresiv. În 2029, toate rezultatele cercetărilor și expozițiilor vor fi reunite într-o prezentare amplă organizată în Capitală.
De ce este important acest proiect
MuzA nu este doar o expoziție și nici doar un muzeu temporar. Este un experiment cultural care încearcă să aducă arhitectura în centrul dezbaterilor publice și să ofere oamenilor instrumente pentru a înțelege mai bine orașele în care trăiesc.
Redeschiderea Palatului Creditului Funciar Rural demonstrează că patrimoniul poate fi reactivat și integrat în viața contemporană. În același timp, proiectul oferă o nouă perspectivă asupra modului în care clădirile istorice pot deveni spații vii, dedicate educației, dialogului și descoperirii.
