📜 Citește transcrierea clipului
00:00:00
Emisiune sustinută de Alumil.
00:00:02
Cortina Elysium descoperă senzaționalul The Vault România.
00:00:08
EverArt.
00:00:08
Canapele la comandă.
00:00:24
Spațiile în care trăim sunt tot mai mult rezultatul unor decizii strategice.
00:00:29
Cum proiectăm interioarele, cum planificăm dezvoltarea comunităților și cum adaptăm patrimoniul construit la cerințele prezentului.
00:00:36
În această ediție urmărim trei perspective complementare ale arhitecturii contemporane.
00:00:41
Design-ul interior ca infrastructură de locuire, urbanismul ca politică publică și restaurarea patrimoniului ca investiție în viitorul orașelor.
00:00:50
Bună dimineața și bine v-am găsit la Casa Magazine.
00:00:54
Sunt Alexandra Conea și vă invit alături de noi în următoarea jumătate de oră.
00:00:58
Haideți să vedem care sunt subiectele ediției.
00:01:03
În ediția de astăzi, Casa Magazine, mergem la Cluj, unde urbanismul este tratat ca politică publică.
00:01:10
Analizăm reguli clare de construire, arhitectură contextuală și exemple concrete în care dezvoltarea controlată crește calitatea locuirii și valoarea investițiilor.
00:01:21
Apoi mergem la Istambul, la cel mai important târg de mobilieri din regiune, pentru a înțelege cum funcționează industria, ce produse se fabrică, cum sunt standardizate și de ce ajung pe piața din România la anumite prețuri.
00:01:33
Două perspective diferite, aceeași miză, decizii corecte în construcții și design.
00:01:38
Rămâneți cu noi!
00:01:39
Începe Casa Magazine!
00:01:45
Astăzi trecem granița în Turcia, la Istanbul International Furniture Fair, unul dintre primele evenimente dedicate design-ului de interior din acest an.
00:01:55
Peste o mie de expozanți au lansat ultimele creații în materie de mobilier.
00:01:59
Vedem chiar acum tendințele care vor defini locuințele în 2026 aici, la Casa Magazin.
00:02:08
La finalul lunii ianuarie, Istambulul a găzduit una dintre cele mai mari întâlniri ale industriei de mobilier.
00:02:14
Istanbul International Furniture Fair 2026 a reunit peste 3.000 de branduri din toată lumea care au expus pe o suprafață de aproximativ 250.000 de metri pătrați în centrele expoziționale Tuyab și Istanbul Expo Center.
00:02:28
Turcia este.
00:02:29
Unul dintre cei mai mari exportatori de mobilieri din lume, cu miliarde de euro anual în exporturi.
00:02:34
România este unul dintre partenerii economici importanței Turciei, cu aproximativ 12 miliarde de euro în schimburi economice bilaterale.
00:02:44
Târgul din Istambul este un barometru economic pentru retail-ul de mobilieri din România, iar ceea ce se lansează aici va influența prețurile în următorul an în țara noastră.
00:02:55
Privit în.
00:02:56
Context internațional, târgul din Istambul funcționează diferit față de alte evenimente consacrate, precum salone del Mobile din Milano.
00:03:04
Dacă aceste evenimente pun accent pe concept, experiment și discurs cultural, Istambulul operează preponderent ca o platformă economică.
00:03:12
Mergem cu brase si facem furturi clasice, care nu au mai venit salbate Mergem cu brase in 1.300 de grade si facem fiecare parte de brase, pe cea cea, pe tablile de spate, pe partea de decor si pe tablile de motiv Brasele sunt noastra jubilarie Organizarea pe segmente clare a fost unul dintre elementele definitorii ale ediției 2026.
00:03:46
Mobilierul modern, zona de lux, office, outdoor, saltelele și segmentele dedicate au fost delimitate strict, reflectând modul în care industria turcă abordează piața, pe categorii de produs, volume și cerere predictibilă.
00:04:00
Acum exibim, din nou, cu două linii, adică produse importate și distributori de bune margine.
00:04:08
Și, de asemenea, cu producția noastră.
00:04:10
De exemplu, acest set a fost dispozitiv designat de Mr.
00:04:16
Serhat și am obținut acest produs în colecția de anul acesta.
00:04:22
Din punct de vedere estetic, producătorii au utilizat referințe clare din stiluri consacrate însă aplicate într-o paletă cromatică neutră.
00:04:30
Pentru interior, direcția dominantă este modularitatea funcțională, iar finisajele mate, esențele naturale și structurile ușoare indică o orientare clară către flexibilitate și durabilitate în.
00:04:42
Utilizare.
00:04:43
Culorile neutre, creme, beiș, tope domină în acest an.
00:04:46
De ce?
00:04:47
Pentru că sunt foarte ușor de vândut și funcționează în orice fel de interior.
00:04:52
Interesant este că această colecție arată foarte asemănător, cu mici diferențe de detaliu inspirate din stilul Art Deco și al anilor 70.
00:05:01
Însă paleta cromatică le uniformizează și le duce la un stil global, aproape standardizat.
00:05:08
În secțiunea Outdoor.
00:05:09
Mobilierul combină structuri din aluminiu, împletituri tehnice și textile rezistente la UV.
00:05:15
Se remarcă utilizarea materialelor reciclabile și a componentelor demontabile, relevante pentru criteriile ESG.
00:05:22
Pentru folosirea comercială.
00:05:24
Trebuie să folosești materiale foarte bune.
00:05:26
De exemplu, pentru aluminiu, ce folosim?
00:05:29
Folosim aluminiu termic de 2 mm, care este în serie 63 de aluminiu.
00:05:36
De ce este termic?
00:05:38
Pentru că ar trebui să fie durabil.
00:05:41
Deci, toată lumea face polvări electrostatică, dar înainte de polvăre, punem materialele într-un buffer de cromat pentru a increaza durabilitatea pălintelor.
00:05:51
Unul dintre segmentele.
00:05:53
Care s-au remarcat la această ediție a fost cel dedicat copiilor și adolescenților.
00:05:58
Spre deosebire de alte târguri europene, la Istambul a existat un segment dedicat exclusiv acestui sector.
00:06:04
Producam părinte pentru.
00:06:06
Copii și copii de 30 de ani.
00:06:09
FANDA este o.
00:06:12
Colecție nouă.
00:06:15
Este a doua oară în care launcem produsele noastre.
00:06:20
Aceasta ajută copiii mici să se separeză de mâinile lor când sunt foarte mici.
00:06:27
Cât vedeți, avem.
00:06:29
Diverse tipuri de animale.
00:06:32
Vă voi arăta.
00:06:33
Turcia rămâne unul dintre principalii furnizori de mobilieri pentru retail-uri românesc, iar produsele prezentate la Istambul ajung de regulă în magazine sau în proiecte rezidențiale în decurs de 1 până la 2 ani.
00:06:46
Accentul pus pe preț competitiv, design adaptabil și logistică eficientă corespunde exact cererii din Europa de Est, unde retailerii caută soluții scalabile și rapide.
00:07:03
Casa Magazin analizează un model rar de dezvoltare urbană aplicat în România.
00:07:08
În județul Cluj, reguli clare de urbanism, parcelare și programe de dezvoltare rurală sunt integrate în strategii publice, într-un context în care expansiunea suburbană a devenit haotică la nivel național.
00:07:20
Un studiu de cas despre cum intervenția administrației poate controla creșterea localităților și poate păstra identitatea lor.
00:07:29
România a construit mult după 1990, dar fără o viziune coerentă asupra identității locale.
00:07:35
Suburbii extinse, fără infrastructură, sate depopulate și arhitectură importată definesc peisajul construit național.
00:07:42
În județul Cluj, însă, urbanismul este tratat diferit ca politică publică, iar arhitectura ca instrument de construire a comunităților.
00:07:50
Aceasta este povestea unor locuri unde regurile sunt folosite pentru a construi identitate și viitor.
00:07:56
Ne aflăm la.
00:07:57
Câțiva kilometri de Cluj, unde vedem o expresie arhitecturii vernaculare în arhitectura contemporană.
00:08:04
Îl am lângă mine pe arhitectul Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.
00:08:10
Domnule Salanță, ce.
00:08:11
Vedem aici?
00:08:12
Bună ziua, mulțumim frumos că ne vizitați.
00:08:15
E o onoare pentru noi să vă avem în satul Gheorghe, cum se numai numește satul Gheorgheni, în care un oier la un moment dat a venit și s-a stabilit aici cu tormat de oi și de acolo i-au rămas numele.
00:08:27
Chiar în sat avem fântâna lui Gheorghe, care tot de acolo e, și care este un sat chiar lângă Cluj, în care a început arhitectura și au început investițiile să înflorească.
00:08:40
Și ceea ce vrem să arătăm este că sunt exemple de arhitectură contemporană care nu neapărat trebuie să reinterpreteze arhitectura rurală, ci care, într-o modalitate modernă, poate ofere o integrare în context, utilizarea materialelor naturale, utilizarea unei țigle, unei pante acoperișului, că tot avem acele probleme cu casele mei de teraniene care vin cu acoperisuri mici, care nu sunt din zona Transilvaniei, nu sunt aproape de niciunde din tara asta, dar avem această problemă de mentalitate.
00:09:11
Iar aici avem un exemplu în care chiar încurajăm să.
00:09:15
Se formeze o comunitate.
00:09:17
Arhitectura vernaculară este rezultatul adaptării la climă, materiale locale și structuri sociale.
00:09:23
Ghidurile Ordinului Arhitecților din România documentează aceste tipologii și oferă recomandări pentru integrarea lor în arhitectura contemporană.
00:09:31
În Cluj, unele dintre aceste principii sunt preluate voluntar în politici și reglementări locale.
00:09:37
Primul studiu de caz este un proiect de parcelare planificată, unde arhitectura este reglementată prin a genera comunități, nu doar loturi de teren.
00:09:45
După cum o.
00:09:46
Să vedeți, nu sunt trei case puse fiecare pe o parcelă, ci sunt trei case pe o singură parcelă, încât țelul pe care vrem să mergem este de a crea comunități.
00:09:57
Pentru că arhitectura rurală înseamnă, de fapt, comunitate.
00:10:01
Oamenii să lucreze împreună, să se înțeleagă împreună, să se poată ajuta împreună.
00:10:05
Spiritul satului de acolo vine.
00:10:07
Dacă stăm să ne amintim în trecut, erau oamenii care, de fapt, când se făceau o casă, mergeau toți să ajute.
00:10:14
Clacă.
00:10:15
Exact.
00:10:16
Iar aici, ceea ce ne dorim și eu personal cred foarte mult, copiii sunt acest liant pentru.
00:10:22
A face comunitatea.
00:10:23
Urbanismul tratează spațiul construit ca infrastructură socială, cum trăiesc oamenii, cum se întâlnesc, cum se formează relațiile comunitare.
00:10:32
Regulile creează un cadru pentru diversitate coerentă, nu uniformitate.
00:10:37
Aici da, avem.
00:10:38
Un ansamblu, sunt niste casute de 200 m2 fiecare, construite intr-un regim izolat fiecare.
00:10:46
A fost iarasi una dintre cerintele Comisiei de Urbanism ca zona de parcare si de garare sa fie separata, avem locuri de parcare chiar la inceput, să nu fie nevoie să se intre cu mașina, să ajungi la fiecare casă.
00:10:59
Da, există un pavaş pe care poți să ajungi la fiecare casă.
00:11:03
Ai confortul necesar, toate sunt în ZEB certificate.
00:11:09
Un set comun.
00:11:09
De reguli nu produce uniformitate.
00:11:12
În urbanism, cadrul comun permite arhitectură diversă, dar previzibilă și compatibilă cu identitatea locului.
00:11:18
Ne aflăm pe.
00:11:19
Unul dintre dealurile Aitonului, o localitate de lângă Cluj.
00:11:23
În spatele nostru se află un ansamblu de locuințe foarte ilustrativ pentru ceea ce înseamnă o estetică și un urbanism coordonat.
00:11:33
De ce este interesantă această poveste cu acest ansamblu din.
00:11:36
Spatele nostru?
00:11:37
Aici e o poveste foarte frumoasă și cred că povestea cea mai frumoasă este de colaborare.
00:11:42
Colaborare între un arhitect din administrație, o autoritate publică locală și arhitecții din privat.
00:11:49
Ceea ce s-a dorit aici la inceput a fost o concesiune pe 75 de parcele care, dupa cum imi placea mie sa spun, era ca o tabla de ciocolata si care n-avea nimic de a face cu ruraluri.
00:12:02
Dar, pornind de la ea, am ajuns sa colaboram si sa avem intelegere din partea autoritatii locale care concesionea acest teren si sa facem 43 de parcele cu suprafață minimă a parcelui de 1.000 de metri pătrați, în care să avem un parc destinat comunității și în care primăria să fie implicată să facă utilitățile, să facă drumul, încât cetățenii să-și construiască casel.
00:12:28
Iar ceea ce am încercat să încurajăm este să fie o arhitectură cu niște reguli unitare.
00:12:34
O să vedem că.
00:12:34
Toate casele nu sunt la fel.
00:12:36
Reglementările urbane sunt rare ori acceptate fără rezistență.
00:12:40
Proprietarii contestă, dezvoltatorii negociază, administrația argumentează.
00:12:45
Vorbeam mai devreme că.
00:12:46
La momentul în care s-a concesionat aici, metru pătrat era 10 euro.
00:12:52
Iar acum vă las tot pe dumneavoastră să-mi spuneți această poveste, pentru că aceste reguli au dus de altfel și la creșterea investiției în timp.
00:13:02
Ca să spunem așa.
00:13:03
Da, cel mai simpatic a fost domnul primar de aici, care spunea, am facut mai puțin și am câștigat mai mult.
00:13:09
A pornit cu 10 euro o concesiune pe metru pătrat și sunt parcele care s-au concesionat cu 33 de euro pe metru pătrat.
00:13:15
Ceea ce e de trei ori și ceva diferență.
00:13:18
Dar mai drăguț decât atât, și mie asta îmi place cel mai mult, este că aici avem un exemplu în care se coagulează o comunitate.
00:13:25
De la grupuri de WhatsApp, de la lua decizii împreună.
00:13:28
și avem 40 de parcele doar închiriate din cele 43 și decizia administrației publice locale a spus comunitatea cei 40 vor decide ce vom face pe celelalte 3, pentru că pe celelalte 3 este o zonă mixtă în care este, nu știu, poate e nevoie de o cafenea, poate de un ATM, poate.
00:13:48
De altceva.
00:13:49
Urbanismul funcționează atunci când regulile nu mai sunt percepute ca impuse, ci devin parte din cultura locală.
00:13:55
Și dacă tot vorbim.
00:13:56
De arhitectură estetică, arhitectură țărânească, rurală, în spatele nostru avem iarăși un alt exemplu de integrare a acestor elemente specifice satelor din Transilvania în arhitectura condămburană.
00:14:11
Merge pe set de.
00:14:12
Reguli.
00:14:12
Nu a mai lasat de regulamentele incat sa fie interpretabile si sa ramana regulamentele acelea standard, sa fie frumos ca sa nu fie urat.
00:14:20
Si ne-am dus de la pune panta coperisului intre 40-60 de grade, de a spune materialul trebuie sa fie tigla din acest culoare, cromatica trebuie sa fie in acest fel, casele se aliniaza in acest modalitate, incat cu cat ai reguli mai cu atât e mai.
00:14:39
Ușor.
00:14:39
Aiton este un sat unde depopulare a devenise o problemă structurală.
00:14:43
Inițiativa de repopulare a pornit din comunitate, mai exact de la preotul paroh, dar a fost construită cu instrumente de urbanism și arhitectură contextuală coordonate cu administrația județeană.
00:14:55
Avem un exemplu de.
00:14:56
Așada.
00:14:57
Iată că și în România putem să repopulăm satele, dacă există voință.
00:15:03
Lângă mine îl am pe părintele Ișvan.
00:15:06
Părinte, îi mulțumesc domnului arhitect Salanță că ne-a adus la dumneavoastră și aș vrea să ne povestiți ce.
00:15:13
Ați făcut aici.
00:15:15
Ideea ne-a venit din împrejurări, în sensul că când am ajuns aici preot în Aiton, atunci comunitatea număra sub 100 de persoane în oriaș și am zis că să vedem oare am putea face ceva în sensul în care să creștem numărul menoriașilor în comunitate.
00:15:40
Și ne-am dat seama că singurul lucru pe care putem pune la bătaie este terenul bisericii, că altceva nu avem.
00:15:49
În pasul 2 am primit ajutor de la eparhie, care a zis că pe lângă terenul pe care îl are parohia, eparhia a fost dispusă să investească a construit câteva case.
00:16:04
Am ajuns la numărul.
00:16:05
De 21 în acest caz.
00:16:08
Repopularea a fost gândită ca proiect de locuire, nu ca dezvoltare imobiliară.
00:16:12
Terenul parohiei a fost introdus în circuit, iar arhitectura a devenit instrument de politică socială.
00:16:19
Proiectul a fost conceput pentru a evita suburbanizarea generică.
00:16:22
Materialitatea, tipologia și relația cu spațiul public au fost tratate ca elemente de identitate locală.
00:16:29
Ce case avem aici.
00:16:31
Avem spațiul pentru comunitate, proiecte pentru un spații verzi, pentru locuri de joacă de copii, iar casele de aici au înțeles.
00:16:39
Că sunt pe structură de lemn.
00:16:41
Urbanismul a fost folosit pentru a construi relații sociale.
00:16:44
Parc central, zone comune, loturi dimensionate pentru vecinătate și interacțiune.
00:16:49
Și-a dat concursul și.
00:16:51
Proiectantul, domnul arhitect Rătășan, care a înțeles de la bun început că noi nu vrem să construim orice, vrem să construim ceva care este specific zonei, mai ales.
00:17:06
Din punct de vedere arhitectural.
00:17:08
Este un caz rar în România.
00:17:10
Comunitatea nu respinge regulile, ci le apără.
00:17:13
Urbanismul devine cultură socială, nu constrângere administrativă.
00:17:17
Cred că s-a creat.
00:17:18
Un fel de sistem aici.
00:17:20
Avem un sistem de spații verzi în care lumea se poate întâlni, avem această zonă dedicată comunității în care să te aduni și se vede.
00:17:29
Se vede și în momentul în care te duci în biserică de sărbători și este plină biserica.
00:17:34
Și asta cred că acolo e spiritul comunității, că pe lângă case, putem să facem foarte multe case, putem să le facem foarte răguțe, dar dacă oamenii nu luă...
00:17:44
Ajunge să lucreze ei cu ei, să comunice între ei, să facă o comunitate, atunci ceva nu e.
00:17:51
Bine.
00:17:51
Atunci când au ajuns familiile în 2022, dacă mi-am gândit bine, atunci plantatul copacilor e și un fel de ritual.
00:18:01
Am ajuns aici, pot să pun prima bucățică de de ceva și așa s-a ajuns la ideea de a planta copaci.
00:18:11
Acum suntem la câteva.
00:18:13
Sute de pomi plantate.
00:18:16
Pentru familiile noi, mutarea în Aiton nu a fost doar o achiziție, ci un proiect de viață ancorat în comunitate și pe termen lung.
00:18:24
Satul este un experiment de urbanism rural, repopulare prin locuire, reguli asumate și arhitectură contextuală.
00:18:31
Aici avem un exemplu.
00:18:32
În care chiar putem spune că se poate.
00:18:35
De la structura caselor, care e structura de lemn, de la partea de termoisolație, care la fel e cu materiale naturale, respirabilă, de la cum arată aceste case și de la demersul, mi se pare foarte bun, în care crești comunitatea aducând oameni, punându-le ceva la.
00:18:55
Dispoziție.
00:18:56
În Europa Centrală, locuința este folosită ca instrument de stabilizare demografică.
00:19:00
În Aiton, soluția a fost urbanistică, terenuri, case și reguli de.
00:19:04
Construire.
00:19:05
Aici a fost un morman de pământ care a ajuns din săparea fundației caselor și domnul arhitect proiectant a zis că am putea face ceva cu mormanul ăsta de pământ, ok mai decât să-l transportăm de aici și a fost ideea dânsului de a face spațiu acesta comunității cum ar veni, e și în centru, ne adună, cam asta face și arhitectura, mă gândesc eu, sau pot să pot să zic că asta e o metaforă foarte bună de ce înseamnă.
00:19:40
Să construiești o comunitate.
00:19:42
În România, investițiile turistice din mediul rural sunt adesea dezvoltări standardizate, rupte de contextul local.
00:19:49
Tot în județul Cluj există însă un caz diferit.
00:19:52
Un cuplu venit din Austria a ales să construiască folosind limbajul arhitectural al locului.
00:19:57
Proiectul lor este o investiție privată, dar și un manifest despre cum poate fi protejată identitatea rurală prin.
00:20:03
Arhitectură.
00:20:04
Ulrike, soția mea, eu sunt Peter, Atzel este numele familiei.
00:20:09
Venim din Austria, de peste 35 de ani suntem în țară.
00:20:13
Inițial am fost misionari, după aceea ne-am stabilit în Salicea aici să construim niște case conform și arhitectura românesc cu un stil mai modern prin ceamurile mare să facă lumină și să.
00:20:25
Fie locuibil frumos.
00:20:27
Cei doi au venit din Austria cu o experiență de construcție sustenabilă și cu o decizie rară pentru România, să construiască nu modern, ci contextual.
00:20:36
Au refuzat soluțiile industriale, au ales materiale locale și au lucrat cu meșteri din zonă.
00:20:41
Proiectul turistic este o reinterpretare contemporană a tipologiilor rurale transilvanene, structuri din lemn, materiale naturale, volumetrie fragmentată și relație directă cu peisajul.
00:20:52
În principiu am lucrat.
00:20:54
Sistemul Rigla din lemn vechi.
00:20:57
Mulți din sat și din zona Clujului cunosc pe mine.
00:21:01
Eu, de 20 de ani, dacă se strică o șură mare sau o scoală veche, s-a dat pe lecitații Amazonat.
00:21:07
Și am luat piatră, toate crințele de la cupărișurile le-am luat eu acasă și din ala am construit.
00:21:14
Casele.
00:21:15
Într-o țară unde demolările șterg memoria rurală, proiectul celor doi reciclează materia satului și o transformă în infrastructură turistică.
00:21:23
Este o formă de conservare activă, nu muzeu, ci economie construită pe identitate.
00:21:28
Dar despre acest proiect vom vorbi pe larg într-o altă ediție Casa magazin.
00:21:33
Pasiunea lor demonstrează cum se poate investi fără a distruge identitatea unui loc.
00:21:38
Întrebarea este dacă aceste exemple vor rămâne excepții sau vor deveni regulă într-o țară în care dezvoltarea rurală este încă sinonimă cu improvizația.
00:21:50
Ediția de astăzi a ajuns la final.
00:21:53
Am vorbit despre designul interior ca infrastructură de locuire, despre urbanism ca instrument de politică publică și despre patrimoniul construit reinterpretat pentru prezent.
00:22:03
Sunt Alexandra Conea și vă mulțumesc că ați fost alături de noi.
00:22:06
Toate reportajele ediției le găsiți pe casamagazin.ro și pe paginile noastre de social media.
00:22:12
Ne revedem săptămâna viitoare la aceeași oră, cu noi demonstrații de arhitectură, design și viața în spațiul construit.
00:22:19
Până atunci, inspirație și energie bună!
00:22:47
Emisiune sustinută de Alumil.
00:22:50
Cortina Elysium descoperă senzaționalul DeWalt România.
00:22:55
EverArt.
00:22:56
Canapele la comandă.
Emisiune sustinută de Alumil.
00:00:02
Cortina Elysium descoperă senzaționalul The Vault România.
00:00:08
EverArt.
00:00:08
Canapele la comandă.
00:00:24
Spațiile în care trăim sunt tot mai mult rezultatul unor decizii strategice.
00:00:29
Cum proiectăm interioarele, cum planificăm dezvoltarea comunităților și cum adaptăm patrimoniul construit la cerințele prezentului.
00:00:36
În această ediție urmărim trei perspective complementare ale arhitecturii contemporane.
00:00:41
Design-ul interior ca infrastructură de locuire, urbanismul ca politică publică și restaurarea patrimoniului ca investiție în viitorul orașelor.
00:00:50
Bună dimineața și bine v-am găsit la Casa Magazine.
00:00:54
Sunt Alexandra Conea și vă invit alături de noi în următoarea jumătate de oră.
00:00:58
Haideți să vedem care sunt subiectele ediției.
00:01:03
În ediția de astăzi, Casa Magazine, mergem la Cluj, unde urbanismul este tratat ca politică publică.
00:01:10
Analizăm reguli clare de construire, arhitectură contextuală și exemple concrete în care dezvoltarea controlată crește calitatea locuirii și valoarea investițiilor.
00:01:21
Apoi mergem la Istambul, la cel mai important târg de mobilieri din regiune, pentru a înțelege cum funcționează industria, ce produse se fabrică, cum sunt standardizate și de ce ajung pe piața din România la anumite prețuri.
00:01:33
Două perspective diferite, aceeași miză, decizii corecte în construcții și design.
00:01:38
Rămâneți cu noi!
00:01:39
Începe Casa Magazine!
00:01:45
Astăzi trecem granița în Turcia, la Istanbul International Furniture Fair, unul dintre primele evenimente dedicate design-ului de interior din acest an.
00:01:55
Peste o mie de expozanți au lansat ultimele creații în materie de mobilier.
00:01:59
Vedem chiar acum tendințele care vor defini locuințele în 2026 aici, la Casa Magazin.
00:02:08
La finalul lunii ianuarie, Istambulul a găzduit una dintre cele mai mari întâlniri ale industriei de mobilier.
00:02:14
Istanbul International Furniture Fair 2026 a reunit peste 3.000 de branduri din toată lumea care au expus pe o suprafață de aproximativ 250.000 de metri pătrați în centrele expoziționale Tuyab și Istanbul Expo Center.
00:02:28
Turcia este.
00:02:29
Unul dintre cei mai mari exportatori de mobilieri din lume, cu miliarde de euro anual în exporturi.
00:02:34
România este unul dintre partenerii economici importanței Turciei, cu aproximativ 12 miliarde de euro în schimburi economice bilaterale.
00:02:44
Târgul din Istambul este un barometru economic pentru retail-ul de mobilieri din România, iar ceea ce se lansează aici va influența prețurile în următorul an în țara noastră.
00:02:55
Privit în.
00:02:56
Context internațional, târgul din Istambul funcționează diferit față de alte evenimente consacrate, precum salone del Mobile din Milano.
00:03:04
Dacă aceste evenimente pun accent pe concept, experiment și discurs cultural, Istambulul operează preponderent ca o platformă economică.
00:03:12
Mergem cu brase si facem furturi clasice, care nu au mai venit salbate Mergem cu brase in 1.300 de grade si facem fiecare parte de brase, pe cea cea, pe tablile de spate, pe partea de decor si pe tablile de motiv Brasele sunt noastra jubilarie Organizarea pe segmente clare a fost unul dintre elementele definitorii ale ediției 2026.
00:03:46
Mobilierul modern, zona de lux, office, outdoor, saltelele și segmentele dedicate au fost delimitate strict, reflectând modul în care industria turcă abordează piața, pe categorii de produs, volume și cerere predictibilă.
00:04:00
Acum exibim, din nou, cu două linii, adică produse importate și distributori de bune margine.
00:04:08
Și, de asemenea, cu producția noastră.
00:04:10
De exemplu, acest set a fost dispozitiv designat de Mr.
00:04:16
Serhat și am obținut acest produs în colecția de anul acesta.
00:04:22
Din punct de vedere estetic, producătorii au utilizat referințe clare din stiluri consacrate însă aplicate într-o paletă cromatică neutră.
00:04:30
Pentru interior, direcția dominantă este modularitatea funcțională, iar finisajele mate, esențele naturale și structurile ușoare indică o orientare clară către flexibilitate și durabilitate în.
00:04:42
Utilizare.
00:04:43
Culorile neutre, creme, beiș, tope domină în acest an.
00:04:46
De ce?
00:04:47
Pentru că sunt foarte ușor de vândut și funcționează în orice fel de interior.
00:04:52
Interesant este că această colecție arată foarte asemănător, cu mici diferențe de detaliu inspirate din stilul Art Deco și al anilor 70.
00:05:01
Însă paleta cromatică le uniformizează și le duce la un stil global, aproape standardizat.
00:05:08
În secțiunea Outdoor.
00:05:09
Mobilierul combină structuri din aluminiu, împletituri tehnice și textile rezistente la UV.
00:05:15
Se remarcă utilizarea materialelor reciclabile și a componentelor demontabile, relevante pentru criteriile ESG.
00:05:22
Pentru folosirea comercială.
00:05:24
Trebuie să folosești materiale foarte bune.
00:05:26
De exemplu, pentru aluminiu, ce folosim?
00:05:29
Folosim aluminiu termic de 2 mm, care este în serie 63 de aluminiu.
00:05:36
De ce este termic?
00:05:38
Pentru că ar trebui să fie durabil.
00:05:41
Deci, toată lumea face polvări electrostatică, dar înainte de polvăre, punem materialele într-un buffer de cromat pentru a increaza durabilitatea pălintelor.
00:05:51
Unul dintre segmentele.
00:05:53
Care s-au remarcat la această ediție a fost cel dedicat copiilor și adolescenților.
00:05:58
Spre deosebire de alte târguri europene, la Istambul a existat un segment dedicat exclusiv acestui sector.
00:06:04
Producam părinte pentru.
00:06:06
Copii și copii de 30 de ani.
00:06:09
FANDA este o.
00:06:12
Colecție nouă.
00:06:15
Este a doua oară în care launcem produsele noastre.
00:06:20
Aceasta ajută copiii mici să se separeză de mâinile lor când sunt foarte mici.
00:06:27
Cât vedeți, avem.
00:06:29
Diverse tipuri de animale.
00:06:32
Vă voi arăta.
00:06:33
Turcia rămâne unul dintre principalii furnizori de mobilieri pentru retail-uri românesc, iar produsele prezentate la Istambul ajung de regulă în magazine sau în proiecte rezidențiale în decurs de 1 până la 2 ani.
00:06:46
Accentul pus pe preț competitiv, design adaptabil și logistică eficientă corespunde exact cererii din Europa de Est, unde retailerii caută soluții scalabile și rapide.
00:07:03
Casa Magazin analizează un model rar de dezvoltare urbană aplicat în România.
00:07:08
În județul Cluj, reguli clare de urbanism, parcelare și programe de dezvoltare rurală sunt integrate în strategii publice, într-un context în care expansiunea suburbană a devenit haotică la nivel național.
00:07:20
Un studiu de cas despre cum intervenția administrației poate controla creșterea localităților și poate păstra identitatea lor.
00:07:29
România a construit mult după 1990, dar fără o viziune coerentă asupra identității locale.
00:07:35
Suburbii extinse, fără infrastructură, sate depopulate și arhitectură importată definesc peisajul construit național.
00:07:42
În județul Cluj, însă, urbanismul este tratat diferit ca politică publică, iar arhitectura ca instrument de construire a comunităților.
00:07:50
Aceasta este povestea unor locuri unde regurile sunt folosite pentru a construi identitate și viitor.
00:07:56
Ne aflăm la.
00:07:57
Câțiva kilometri de Cluj, unde vedem o expresie arhitecturii vernaculare în arhitectura contemporană.
00:08:04
Îl am lângă mine pe arhitectul Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului Cluj.
00:08:10
Domnule Salanță, ce.
00:08:11
Vedem aici?
00:08:12
Bună ziua, mulțumim frumos că ne vizitați.
00:08:15
E o onoare pentru noi să vă avem în satul Gheorghe, cum se numai numește satul Gheorgheni, în care un oier la un moment dat a venit și s-a stabilit aici cu tormat de oi și de acolo i-au rămas numele.
00:08:27
Chiar în sat avem fântâna lui Gheorghe, care tot de acolo e, și care este un sat chiar lângă Cluj, în care a început arhitectura și au început investițiile să înflorească.
00:08:40
Și ceea ce vrem să arătăm este că sunt exemple de arhitectură contemporană care nu neapărat trebuie să reinterpreteze arhitectura rurală, ci care, într-o modalitate modernă, poate ofere o integrare în context, utilizarea materialelor naturale, utilizarea unei țigle, unei pante acoperișului, că tot avem acele probleme cu casele mei de teraniene care vin cu acoperisuri mici, care nu sunt din zona Transilvaniei, nu sunt aproape de niciunde din tara asta, dar avem această problemă de mentalitate.
00:09:11
Iar aici avem un exemplu în care chiar încurajăm să.
00:09:15
Se formeze o comunitate.
00:09:17
Arhitectura vernaculară este rezultatul adaptării la climă, materiale locale și structuri sociale.
00:09:23
Ghidurile Ordinului Arhitecților din România documentează aceste tipologii și oferă recomandări pentru integrarea lor în arhitectura contemporană.
00:09:31
În Cluj, unele dintre aceste principii sunt preluate voluntar în politici și reglementări locale.
00:09:37
Primul studiu de caz este un proiect de parcelare planificată, unde arhitectura este reglementată prin a genera comunități, nu doar loturi de teren.
00:09:45
După cum o.
00:09:46
Să vedeți, nu sunt trei case puse fiecare pe o parcelă, ci sunt trei case pe o singură parcelă, încât țelul pe care vrem să mergem este de a crea comunități.
00:09:57
Pentru că arhitectura rurală înseamnă, de fapt, comunitate.
00:10:01
Oamenii să lucreze împreună, să se înțeleagă împreună, să se poată ajuta împreună.
00:10:05
Spiritul satului de acolo vine.
00:10:07
Dacă stăm să ne amintim în trecut, erau oamenii care, de fapt, când se făceau o casă, mergeau toți să ajute.
00:10:14
Clacă.
00:10:15
Exact.
00:10:16
Iar aici, ceea ce ne dorim și eu personal cred foarte mult, copiii sunt acest liant pentru.
00:10:22
A face comunitatea.
00:10:23
Urbanismul tratează spațiul construit ca infrastructură socială, cum trăiesc oamenii, cum se întâlnesc, cum se formează relațiile comunitare.
00:10:32
Regulile creează un cadru pentru diversitate coerentă, nu uniformitate.
00:10:37
Aici da, avem.
00:10:38
Un ansamblu, sunt niste casute de 200 m2 fiecare, construite intr-un regim izolat fiecare.
00:10:46
A fost iarasi una dintre cerintele Comisiei de Urbanism ca zona de parcare si de garare sa fie separata, avem locuri de parcare chiar la inceput, să nu fie nevoie să se intre cu mașina, să ajungi la fiecare casă.
00:10:59
Da, există un pavaş pe care poți să ajungi la fiecare casă.
00:11:03
Ai confortul necesar, toate sunt în ZEB certificate.
00:11:09
Un set comun.
00:11:09
De reguli nu produce uniformitate.
00:11:12
În urbanism, cadrul comun permite arhitectură diversă, dar previzibilă și compatibilă cu identitatea locului.
00:11:18
Ne aflăm pe.
00:11:19
Unul dintre dealurile Aitonului, o localitate de lângă Cluj.
00:11:23
În spatele nostru se află un ansamblu de locuințe foarte ilustrativ pentru ceea ce înseamnă o estetică și un urbanism coordonat.
00:11:33
De ce este interesantă această poveste cu acest ansamblu din.
00:11:36
Spatele nostru?
00:11:37
Aici e o poveste foarte frumoasă și cred că povestea cea mai frumoasă este de colaborare.
00:11:42
Colaborare între un arhitect din administrație, o autoritate publică locală și arhitecții din privat.
00:11:49
Ceea ce s-a dorit aici la inceput a fost o concesiune pe 75 de parcele care, dupa cum imi placea mie sa spun, era ca o tabla de ciocolata si care n-avea nimic de a face cu ruraluri.
00:12:02
Dar, pornind de la ea, am ajuns sa colaboram si sa avem intelegere din partea autoritatii locale care concesionea acest teren si sa facem 43 de parcele cu suprafață minimă a parcelui de 1.000 de metri pătrați, în care să avem un parc destinat comunității și în care primăria să fie implicată să facă utilitățile, să facă drumul, încât cetățenii să-și construiască casel.
00:12:28
Iar ceea ce am încercat să încurajăm este să fie o arhitectură cu niște reguli unitare.
00:12:34
O să vedem că.
00:12:34
Toate casele nu sunt la fel.
00:12:36
Reglementările urbane sunt rare ori acceptate fără rezistență.
00:12:40
Proprietarii contestă, dezvoltatorii negociază, administrația argumentează.
00:12:45
Vorbeam mai devreme că.
00:12:46
La momentul în care s-a concesionat aici, metru pătrat era 10 euro.
00:12:52
Iar acum vă las tot pe dumneavoastră să-mi spuneți această poveste, pentru că aceste reguli au dus de altfel și la creșterea investiției în timp.
00:13:02
Ca să spunem așa.
00:13:03
Da, cel mai simpatic a fost domnul primar de aici, care spunea, am facut mai puțin și am câștigat mai mult.
00:13:09
A pornit cu 10 euro o concesiune pe metru pătrat și sunt parcele care s-au concesionat cu 33 de euro pe metru pătrat.
00:13:15
Ceea ce e de trei ori și ceva diferență.
00:13:18
Dar mai drăguț decât atât, și mie asta îmi place cel mai mult, este că aici avem un exemplu în care se coagulează o comunitate.
00:13:25
De la grupuri de WhatsApp, de la lua decizii împreună.
00:13:28
și avem 40 de parcele doar închiriate din cele 43 și decizia administrației publice locale a spus comunitatea cei 40 vor decide ce vom face pe celelalte 3, pentru că pe celelalte 3 este o zonă mixtă în care este, nu știu, poate e nevoie de o cafenea, poate de un ATM, poate.
00:13:48
De altceva.
00:13:49
Urbanismul funcționează atunci când regulile nu mai sunt percepute ca impuse, ci devin parte din cultura locală.
00:13:55
Și dacă tot vorbim.
00:13:56
De arhitectură estetică, arhitectură țărânească, rurală, în spatele nostru avem iarăși un alt exemplu de integrare a acestor elemente specifice satelor din Transilvania în arhitectura condămburană.
00:14:11
Merge pe set de.
00:14:12
Reguli.
00:14:12
Nu a mai lasat de regulamentele incat sa fie interpretabile si sa ramana regulamentele acelea standard, sa fie frumos ca sa nu fie urat.
00:14:20
Si ne-am dus de la pune panta coperisului intre 40-60 de grade, de a spune materialul trebuie sa fie tigla din acest culoare, cromatica trebuie sa fie in acest fel, casele se aliniaza in acest modalitate, incat cu cat ai reguli mai cu atât e mai.
00:14:39
Ușor.
00:14:39
Aiton este un sat unde depopulare a devenise o problemă structurală.
00:14:43
Inițiativa de repopulare a pornit din comunitate, mai exact de la preotul paroh, dar a fost construită cu instrumente de urbanism și arhitectură contextuală coordonate cu administrația județeană.
00:14:55
Avem un exemplu de.
00:14:56
Așada.
00:14:57
Iată că și în România putem să repopulăm satele, dacă există voință.
00:15:03
Lângă mine îl am pe părintele Ișvan.
00:15:06
Părinte, îi mulțumesc domnului arhitect Salanță că ne-a adus la dumneavoastră și aș vrea să ne povestiți ce.
00:15:13
Ați făcut aici.
00:15:15
Ideea ne-a venit din împrejurări, în sensul că când am ajuns aici preot în Aiton, atunci comunitatea număra sub 100 de persoane în oriaș și am zis că să vedem oare am putea face ceva în sensul în care să creștem numărul menoriașilor în comunitate.
00:15:40
Și ne-am dat seama că singurul lucru pe care putem pune la bătaie este terenul bisericii, că altceva nu avem.
00:15:49
În pasul 2 am primit ajutor de la eparhie, care a zis că pe lângă terenul pe care îl are parohia, eparhia a fost dispusă să investească a construit câteva case.
00:16:04
Am ajuns la numărul.
00:16:05
De 21 în acest caz.
00:16:08
Repopularea a fost gândită ca proiect de locuire, nu ca dezvoltare imobiliară.
00:16:12
Terenul parohiei a fost introdus în circuit, iar arhitectura a devenit instrument de politică socială.
00:16:19
Proiectul a fost conceput pentru a evita suburbanizarea generică.
00:16:22
Materialitatea, tipologia și relația cu spațiul public au fost tratate ca elemente de identitate locală.
00:16:29
Ce case avem aici.
00:16:31
Avem spațiul pentru comunitate, proiecte pentru un spații verzi, pentru locuri de joacă de copii, iar casele de aici au înțeles.
00:16:39
Că sunt pe structură de lemn.
00:16:41
Urbanismul a fost folosit pentru a construi relații sociale.
00:16:44
Parc central, zone comune, loturi dimensionate pentru vecinătate și interacțiune.
00:16:49
Și-a dat concursul și.
00:16:51
Proiectantul, domnul arhitect Rătășan, care a înțeles de la bun început că noi nu vrem să construim orice, vrem să construim ceva care este specific zonei, mai ales.
00:17:06
Din punct de vedere arhitectural.
00:17:08
Este un caz rar în România.
00:17:10
Comunitatea nu respinge regulile, ci le apără.
00:17:13
Urbanismul devine cultură socială, nu constrângere administrativă.
00:17:17
Cred că s-a creat.
00:17:18
Un fel de sistem aici.
00:17:20
Avem un sistem de spații verzi în care lumea se poate întâlni, avem această zonă dedicată comunității în care să te aduni și se vede.
00:17:29
Se vede și în momentul în care te duci în biserică de sărbători și este plină biserica.
00:17:34
Și asta cred că acolo e spiritul comunității, că pe lângă case, putem să facem foarte multe case, putem să le facem foarte răguțe, dar dacă oamenii nu luă...
00:17:44
Ajunge să lucreze ei cu ei, să comunice între ei, să facă o comunitate, atunci ceva nu e.
00:17:51
Bine.
00:17:51
Atunci când au ajuns familiile în 2022, dacă mi-am gândit bine, atunci plantatul copacilor e și un fel de ritual.
00:18:01
Am ajuns aici, pot să pun prima bucățică de de ceva și așa s-a ajuns la ideea de a planta copaci.
00:18:11
Acum suntem la câteva.
00:18:13
Sute de pomi plantate.
00:18:16
Pentru familiile noi, mutarea în Aiton nu a fost doar o achiziție, ci un proiect de viață ancorat în comunitate și pe termen lung.
00:18:24
Satul este un experiment de urbanism rural, repopulare prin locuire, reguli asumate și arhitectură contextuală.
00:18:31
Aici avem un exemplu.
00:18:32
În care chiar putem spune că se poate.
00:18:35
De la structura caselor, care e structura de lemn, de la partea de termoisolație, care la fel e cu materiale naturale, respirabilă, de la cum arată aceste case și de la demersul, mi se pare foarte bun, în care crești comunitatea aducând oameni, punându-le ceva la.
00:18:55
Dispoziție.
00:18:56
În Europa Centrală, locuința este folosită ca instrument de stabilizare demografică.
00:19:00
În Aiton, soluția a fost urbanistică, terenuri, case și reguli de.
00:19:04
Construire.
00:19:05
Aici a fost un morman de pământ care a ajuns din săparea fundației caselor și domnul arhitect proiectant a zis că am putea face ceva cu mormanul ăsta de pământ, ok mai decât să-l transportăm de aici și a fost ideea dânsului de a face spațiu acesta comunității cum ar veni, e și în centru, ne adună, cam asta face și arhitectura, mă gândesc eu, sau pot să pot să zic că asta e o metaforă foarte bună de ce înseamnă.
00:19:40
Să construiești o comunitate.
00:19:42
În România, investițiile turistice din mediul rural sunt adesea dezvoltări standardizate, rupte de contextul local.
00:19:49
Tot în județul Cluj există însă un caz diferit.
00:19:52
Un cuplu venit din Austria a ales să construiască folosind limbajul arhitectural al locului.
00:19:57
Proiectul lor este o investiție privată, dar și un manifest despre cum poate fi protejată identitatea rurală prin.
00:20:03
Arhitectură.
00:20:04
Ulrike, soția mea, eu sunt Peter, Atzel este numele familiei.
00:20:09
Venim din Austria, de peste 35 de ani suntem în țară.
00:20:13
Inițial am fost misionari, după aceea ne-am stabilit în Salicea aici să construim niște case conform și arhitectura românesc cu un stil mai modern prin ceamurile mare să facă lumină și să.
00:20:25
Fie locuibil frumos.
00:20:27
Cei doi au venit din Austria cu o experiență de construcție sustenabilă și cu o decizie rară pentru România, să construiască nu modern, ci contextual.
00:20:36
Au refuzat soluțiile industriale, au ales materiale locale și au lucrat cu meșteri din zonă.
00:20:41
Proiectul turistic este o reinterpretare contemporană a tipologiilor rurale transilvanene, structuri din lemn, materiale naturale, volumetrie fragmentată și relație directă cu peisajul.
00:20:52
În principiu am lucrat.
00:20:54
Sistemul Rigla din lemn vechi.
00:20:57
Mulți din sat și din zona Clujului cunosc pe mine.
00:21:01
Eu, de 20 de ani, dacă se strică o șură mare sau o scoală veche, s-a dat pe lecitații Amazonat.
00:21:07
Și am luat piatră, toate crințele de la cupărișurile le-am luat eu acasă și din ala am construit.
00:21:14
Casele.
00:21:15
Într-o țară unde demolările șterg memoria rurală, proiectul celor doi reciclează materia satului și o transformă în infrastructură turistică.
00:21:23
Este o formă de conservare activă, nu muzeu, ci economie construită pe identitate.
00:21:28
Dar despre acest proiect vom vorbi pe larg într-o altă ediție Casa magazin.
00:21:33
Pasiunea lor demonstrează cum se poate investi fără a distruge identitatea unui loc.
00:21:38
Întrebarea este dacă aceste exemple vor rămâne excepții sau vor deveni regulă într-o țară în care dezvoltarea rurală este încă sinonimă cu improvizația.
00:21:50
Ediția de astăzi a ajuns la final.
00:21:53
Am vorbit despre designul interior ca infrastructură de locuire, despre urbanism ca instrument de politică publică și despre patrimoniul construit reinterpretat pentru prezent.
00:22:03
Sunt Alexandra Conea și vă mulțumesc că ați fost alături de noi.
00:22:06
Toate reportajele ediției le găsiți pe casamagazin.ro și pe paginile noastre de social media.
00:22:12
Ne revedem săptămâna viitoare la aceeași oră, cu noi demonstrații de arhitectură, design și viața în spațiul construit.
00:22:19
Până atunci, inspirație și energie bună!
00:22:47
Emisiune sustinută de Alumil.
00:22:50
Cortina Elysium descoperă senzaționalul DeWalt România.
00:22:55
EverArt.
00:22:56
Canapele la comandă.
Ediția Casa Magazin difuzată pe Digi24 în 7 februarie 2026 aduce în discuție două realități care ne influențează direct felul în care locuim: modul în care sunt construite comunitățile în România și cum ajung produsele de mobilier pe piața locală. De la exemplele de urbanism aplicate în județul Cluj, până la direcțiile comerciale prezentate la Istanbul International Furniture Fair 2026, emisiunea oferă context, comparații și explicații utile pentru publicul interesat de arhitectură, construcții, design interior și investiții imobiliare.
Urbanismul ca politică publică
În Cluj, urbanismul este tratat ca politică publică, nu ca simplă formalitate. Reguli clare de construire, parcelări gândite coerent și exemple de arhitectură integrată în contextul local arată cum deciziile administrației pot influența calitatea locuirii și valoarea investițiilor pe termen lung. Cazurile prezentate în emisiune demonstrează că planificarea corectă poate preveni haosul suburban și poate crea comunități funcționale.
Istanbul International Furniture Fair 2026
Reportajul din Istanbul arată cum funcționează, în practică, industria mobilei din Turcia – unul dintre principalii furnizori pentru retailul românesc. Organizarea târgului pe segmente, accentul pe modularitate, materiale durabile, mobilier outdoor și standardizare explică de ce anumite produse ajung în România la prețurile și în formele pe care le vedem în magazine.
Două povești diferite, aceeași miză: decizii informate care se văd, în timp, în spațiile în care trăim. Ediția oferă un cadru informativ util pentru profesioniști și publicul larg, în contextul deciziilor care modelează spațiul în care trăim.
