Palatul Suțu. La doar câțiva pași de borna care marchează kilometrul zero al Bucureștiului, se ridică una dintre cele mai elegante clădiri ale Capitalei: Palatul Suțu. Impunător și rafinat, palatul continuă, la mai bine de un secol și jumătate de la ridicarea sa, să rămână una dintre cele mai reprezentative construcții din orașul lui Bucur.
Palatul Suțu. Un simbol al Capitalei, la un pas de kilometrul zero
Palatul Suțu. Ridicat în prima jumătate a secolului al XIX-lea, Palatul Suțu a fost proiectat într-un stil burghez specific epocii, într-un București care abia își contura identitatea urbană. Înconjurat la acea vreme de livezi și maidane, edificiul a devenit rapid un punct de atracție pentru protipendada vremii. Un loc al fastului, al seratelor aristocratice și al poveștilor nespuse.
Familia Suțu, între legendă și istorie
În spatele acestei bijuterii arhitecturale se află soții Grigore și Irina Suțu. El (diplomat și om de afaceri influent), ea (fiica marelui bancher Ștefan Hagi-Mosco). Cei doi aparțineau unei familii de origine grecească, ale cărei rădăcini coborau adânc în provincia Epir, cu legături directe la curțile imperiale bizantine.
Această moștenire imperială a modelat nu doar destinul familiei, ci și ambițiile sale. De-a lungul generațiilor, Suții (sau Dracos, cum erau numiți inițial) au reușit să se afirme atât în lumea financiară. Și în lumea politică au făcut furori, devenind simboluri ale rafinamentului și ale prosperității.
Avere sub semnul Semilunii: protejați de Mehmet Cuceritorul
Cronicile vremii povestesc că înaintașii familiei Suțu au beneficiat de sprijinul și protecția Marelui Mehmet Cuceritorul. Relațiile lor comerciale și influența acumulată în inima Imperiului Otoman le-au adus prosperitate, dar și un statut aparte în rândul aristocrației balcanice.
Dinastii întregi au fost clădite pe afaceri de succes, iar cuferele familiei Dracos (cum era numele de odinioară al Suților) se umpleau de aur și pietre prețioase. Această avere le-a permis, mai târziu, să își croiască drum spre elita societății românești. Acolo unde numele Suțu începe să apară frecvent în hrisoave și în documentele de cancelarie ale secolului al XVIII-lea.
Palatul Suțu. De la boieri la domnitori: ascensiunea unei familii
Se spune că un vlăstar al familiei Suțu a purtat, pe rând, mantia domnitorului Munteniei și pe cea a Moldovei. O dovadă a prestigiului dobândit, dar și a legăturilor puternice între aristocrația grecească și elita românească a epocii fanariote.
Cu un asemenea arbore genealogic, Grigore Costache Suțu, reprezentant al generației de mijloc a secolului XIX, avea toate motivele să viseze la ceva măreț. Și astfel, în 1833, decide să ridice un palat care să reflecte opulența și puterea familiei sale.
Nașterea unui palat legendar în Bucureștiul secolului XIX
Într-un București încă marcat de mahalale, ulițe înguste și cociabe din lut, proiectul lui Suțu părea aproape neverosimil. Totuși, în jurul anului 1835, din porunca sa, începe construcția Palatului Suțu.
Planurile au fost realizate de arhitecți vienezi, influențați de stilul neogotic și de eleganța reședințelor vest-europene. Palatul s-a distins rapid printr-o fațadă simetrică, scări monumentale, vitralii și decorații în relief, dar și prin luxul interior. Oglinzi venețiene, candelabre de cristal, mobilier sculptat și tapiserii aduse din Grecia și Austria.
Problemele tehnice ale unei construcții prea ambițioase
Deși construcția a fost finalizată într-un timp record, Palatul Suțu nu a fost scutit de probleme. La scurt timp după inaugurare, porțiuni din clădire s-au prăbușit, iar scandalul a ajuns în fața instanțelor.
Constructorii au fost acuzați că au folosit materiale de proastă calitate, însă adevărul este că solul instabil al zonei centrale a Capitalei a jucat un rol major. A fost nevoie de intervenții costisitoare, reparații și consolidări succesive pentru ca palatul să-și recapete strălucirea inițială.
O nouă eră pentru Palatul Suțu: modernizările din secolul XIX
La aproximativ trei decenii de la incident, palatul intră într-o nouă etapă. Familia Suțu decide modernizarea întregului edificiu. Se adaugă elemente decorative de inspirație neoclasică, sunt refăcute coloanele, cornișele, iar interioarele capătă un aer și mai elegant.
Această a doua viață a Palatului Suțu îl transformă într-un veritabil reper arhitectural, comparabil cu marile reședințe aristocratice din Europa de Vest. Bucătăria, saloanele de bal și biblioteca au devenit spații de legendă, despre care cronicarii acelor vremuri scriau cu admirație.
Palatul Suțu, o bijuterie a Bucureștiului de altădată
Astăzi, Palatul Suțu nu este doar o clădire istorică, ci un martor tăcut al transformărilor Capitalei. A rezistat cutremurelor, războaielor și vremurilor tulburi, rămânând un simbol al arhitecturii românești cu influențe bizantine.
În spatele zidurilor sale se ascunde o întreagă lume; de la ambițiile unei familii imperiale până la rafinamentul balurilor care aveau să urmeze.
Palatul Suțu. Ce afli în partea a doua a reportajului despre bijuteria Capitalei
Punem punct aici primei părți a reportajului realizat de Casa Magazin despre una dintre cele mai spectaculoase clădiri ale Bucureștiului. În episodul următor, vom intra în atmosfera fastuoaselor petreceri organizate de Grigore și Irina Suțu, vom descoperi cearta istorică dintre boierul grec și domnitorul de atunci al Țării Românești, dar și misterul dispariției blazonului de aur al familiei Suțu de pe frontispiciul palatului. Rămâneți aproape! Povestea abia începe.
Vezi emisiunea întreagă despre Palatul Șuțu:
