Piața construcțiilor din România se confruntă cu probleme care pot afecta stabilitatea companiilor în următorii ani, chiar dacă portofoliile de contracte rămân consistente. Finanțarea dificilă, schimbările legislative, posibila reducere a investițiilor publice și deficitul de specialiști în management pun presiune asupra constructorilor. Într-un interviu acordat publicației IBC Focus, antreprenorul Cristian Erbașu opinează că valoarea lucrărilor contractate nu garantează sănătatea financiară a unei firme și nici continuitatea activității pe termen lung.
Reguli schimbătoare și costuri greu de anticipat
Relația dintre stat și constructori reprezintă una dintre problemele semnalate de antreprenorul Cristian Erbașu, potrivit site-ului cineconstruieste.ro. Modificarea facilităților fiscale, interpretarea retroactivă a regulilor privind ajustarea contractelor și controalele care ajung să genereze litigii pot schimba semnificativ calculele financiare ale unei companii. Un contract este ofertat și semnat pe baza unor condiții cunoscute la acel moment. Schimbarea ulterioară a regulilor, însă, poate afecta marjele și capacitatea de plată. Pentru constructori, predictibilitatea legislativă este esențială. Cu atât mai mult în ceea ce privește proiectele cu durată mare de execuție, unde costurile și obligațiile se întind pe mai mulți ani!
Creditele pot decide cine participă la proiectele mari
Dimensiunea pieței nu este suficientă pentru ca firmele românești să poată prelua și executa lucrări de infrastructură de amploare. Aceste proiecte presupun cheltuieli cu materialele, utilajele, personalul și subcontractorii înainte ca toate sumele să fie încasate. Accesul la credite și garanții bancare devine astfel o condiție importantă pentru participarea la licitații și menținerea activității pe șantier. Dacă finanțarea rămâne scumpă sau greu accesibilă, companiile locale pot pierde teren în fața concurenților cu resurse financiare mai mari. Ca atare, piața construcțiilor riscă să depindă tot mai mult de antreprenori din afara țării.
Ce se întâmplă după reducerea fondurilor din PNRR
O eventuală diminuare a investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență poate crea un gol de activitate dacă proiectele nu sunt preluate la timp de alte programe. Trecerea către noi surse de finanțare nu se produce automat. Întârzierile pot afecta în special firmele mici și specializate, care depind de un număr limitat de contracte. Suspendarea activității pentru unul sau doi ani poate duce la pierderea angajaților experimentați, a subcontractorilor și a capacității de lucru. Când investițiile reîncep, refacerea echipelor și mobilizarea resurselor pot costa mai mult decât menținerea continuității.
Piața locuințelor ar putea trece prin schimbări structurale
Sectorul rezidențial se poate confrunta cu modificări care depășesc o simplă scădere temporară a cererii. Schimbările în accesul la finanțare și posibila apariție a unor programe europene dedicate locuințelor accesibile pot influența tipurile de proiecte dezvoltate și nivelurile de preț. Companiile care își concentrează activitatea aproape exclusiv pe locuințe noi sunt mai vulnerabile dacă vânzările încetinesc sau condițiile de creditare se înăspresc. Adaptarea va depinde de capacitatea dezvoltatorilor de a-și ajusta proiectele la cererea reală și de evoluția mecanismelor de finanțare.
Lipsa managerilor experimentați afectează șantierele
Deficitul de personal din construcții nu se rezumă la numărul muncitorilor disponibili. Companiile au nevoie și de specialiști care să organizeze echipele, să coordoneze furnizorii, să urmărească bugetele și să anticipeze întârzierile. Erorile de management pot prelungi execuția, pot crește costurile și pot afecta calitatea lucrărilor, chiar dacă există suficient personal pentru activitățile de bază. În plus, schimbarea frecventă a angajatorilor face mai dificilă formarea unor echipe stabile, care cunosc procedurile și pot lucra eficient împreună. Pregătirea și păstrarea specialiștilor devin astfel condiții importante pentru performanța firmelor.
Digitalizarea nu rezolvă problemele de una singură
Inteligența artificială și instrumentele digitale pot contribui la planificarea lucrărilor, urmărirea costurilor și coordonarea proiectelor, însă adoptarea lor în construcții rămâne limitată. Tehnologia nu poate compensa procedurile neclare, datele incomplete sau organizarea deficitară a unui șantier. Automatizarea activităților administrative poate crește eficiența, dar execuția continuă să depindă de personalul calificat și de deciziile luate în teren. Modernizarea presupune atât investiții în instrumente digitale, cât și procese de lucru coerente și proceduri administrative funcționale, inclusiv în relația cu autoritățile.
Reciclarea materialelor are nevoie de o piață funcțională
Economia circulară în construcții presupune mai mult decât investiții în instalații de reciclare. Materialele rezultate din demolări trebuie colectate separat, sortate și prelucrate astfel încât să poată fi reutilizate în condiții tehnice adecvate. Normele restrictive, cererea redusă pentru materialele reciclate și lipsa unui sistem eficient de colectare pot limita dezvoltarea pieței. Fără reguli clare și stimulente economice, firmele care investesc individual în reciclare întâmpină dificultăți în valorificarea rezultatelor. Dezvoltarea acestui sector depinde de colaborarea dintre autorități, constructori și beneficiarii lucrărilor.
Proiectele amânate, costisitoare în viitor
Autostrada Comarnic–Brașov este un exemplu invocat de Cristian Erbașu în discuția despre efectele amânării investițiilor. Un proiect care nu este realizat la momentul potrivit poate deveni mai scump din cauza evoluției costurilor, iar economia pierde între timp beneficiile unei infrastructuri funcționale. În condițiile unor bugete publice limitate, parteneriatele public-private ar putea reveni în discuție ca modalitate de finanțare a unor proiecte ample. Acestea nu elimină riscurile și au nevoie de contracte bine construite, de evaluări realiste și de o împărțire clară a responsabilităților între stat și partenerii privați.
Stabilitatea investițiilor, esențială pentru industrie
Avertismentele antreprenorului Cristian Erbașu indică o problemă care depășește situația unei singure companii. Industria nu poate funcționa sustenabil doar pe baza unui volum mare de contracte. Constructorii au nevoie de acces la finanțare, reguli previzibile, plăți gestionate corespunzător și continuitatea investițiilor. În lipsa acestor condiții, proiectele pot fi întârziate, firmele pot pierde specialiști, iar capacitatea de execuție se poate reduce. Pentru România, miza este nu doar să lanseze investiții de infrastructură, ci să creeze condițiile economice și administrative prin care lucrările să poată fi duse la capăt fără să destabilizeze companiile care le execută.