România își ține copiii în cutii de beton din alt secol și le spune „școli”. Peste 80% dintre clădiri in care se face educatie sunt construite inainte de 1970, doar 2% post-1990. Peste 90% nu au evaluare seismică completă. Nu e metaforă, e dispreț instituțional. Iar noi, adulții responsabili, ne jucăm de-a reforma în timp ce ei învață în frig, în praf, cu lumină chioară și zero laboratoare, zero dotari pentru ca in anumite situatii instalatiile electrice cedeaza, deci nici nu poate fii vorba de table smart sau alte dotari demene de anul 2025!
Mediul construit în școli influențează direct dezvoltarea copiilor
Mediul construit în școli determină cât de bine învață elevii, cât de implicați sunt și cât de sănătoși rămân pe termen lung. În România, peste 80% dintre clădirile școlare au fost construite înainte de 1970, iar mai puțin de 2% după 1990. Multe nu au evaluare seismică completă, iar dotările, ventilarea și iluminatul sunt departe de standardele moderne. În astfel de condiții, performanța elevilor este limitată, iar eforturile cadrelor didactice sunt parțial inutile.
Studiile confirmă impactul mediului construit în școli
Conform World Bank („The Impact of School Infrastructure on Learning”), facilitățile fizice influențează semnificativ învățarea: iluminatul natural, ventilația corectă și confortul termic reduc absenteismul și cresc concentrarea. Articolul „The relation between school infrastructure and learning achievement” (2024) confirmă corelația pozitivă dintre calitatea infrastructurii și rezultatele elevilor. În România, studiul „Starea-de-bine” (EDUMI, 2021) arată că iluminarea slabă, clasele aglomerate și temperaturile necorespunzătoare afectează memoria și implicarea elevilor.
Cazul Colegiului Național „Gheorghe Șincai”: un exemplu despre cum trebuie să fie mediul construit în școli
Liceul „Gheorghe Șincai” din București, monument istoric din 1920, avea nevoie de consolidare structurală completă. Primăria a propus relocarea cursurilor, însă opoziția comunității a blocat inițiativa pentru a păstra continuitatea și identitatea școlii. În cele din urmă, s-au folosit module provizorii, dar elevii au fost expuși riscurilor mulți ani. Acest caz reflectă paradoxul în care atașamentul față de patrimoniu poate împiedica siguranța reală.
Consecințele unui mediu construit deficitar
În România, aproximativ 36% dintre elevi sunt analfabeți funcțional numeric, iar 42% nu înțeleg texte simple. La testele PISA 2022, doar 58% ating nivelul minim la citire (media OECD: 74%). Mediul construit în școli explică aproximativ 16% din progresul școlar. Lipsa infrastructurii adecvate face ca reformele curriculare și tehnologiile moderne să fie doar un accesoriu, fără impact real.
Exemple internaționale de bune practici despre mediul construit în școli
- Germania – Peter Gläsel Stiftung, Detmold: școală primară cu module hexagonale, lumină naturală, spații de joacă și eficiență energetică, realizată împreună cu copiii. Detalii proiect
- Marea Britanie – Priority School Building Programme: listă publică a școlilor, prioritizare pe risc, șantiere etapizate pentru a nu bloca cursurile.
- Finlanda – campusuri flexibile: învățare pe zone, lumină naturală, spații de mișcare integrate, obiective educaționale măsurabile.
- Portugalia – Parque Escolar: reconfigurarea campusurilor, laboratoare, biblioteci, spații sportive, standarde ridicate de siguranță și confort.
Toate aceste programe demonstrează că mediul construit în școli nu este un simplu fundal, ci un factor activ în dezvoltarea cognitivă, fizică și emoțională a elevilor.
Ce lipseste României și ce se poate face pentru a transforma școlile românești
- Inventar public al tuturor clădirilor, cu evaluarea riscului, starea instalațiilor, spațiu per elev, calitatea aerului și lumină naturală.
- Calendar de consolidări și modernizări cu termene clare și penalități pentru nerespectare.
- Standard minim obligatoriu pentru CO₂, iluminat, acustică și temperatură.
- Bugete multianuale legate de rezultate concrete: reducerea absenteismului, creșterea scorurilor la citire și matematică, monitorizarea stării de bine a elevilor.
- Relocare inteligentă pe durata lucrărilor (module, campusuri satelit). Fără aceste măsuri, reformele rămân doar pe hârtie, iar copiii continuă să învețe în clădiri care le afectează sănătatea și performanța.
Mediul construit în școli. Investiția în școli este investiție în viitor
Reforma reală începe cu zidurile. Dacă vrem elevi concentrați, creativi și sănătoși, avem nevoie de clădiri sigure, aerisite, luminoase, dotate cu laboratoare și spații sportive. Exemplul Germaniei arată că este posibil să îmbini siguranța, eficiența energetică și designul adaptat nevoilor copiilor. Casa Magazin a mai scris despre cum trebuie gândit mediul propice dezvoltării copiilor.
Vezi și aici un articol pe acceași temă