Casa cu grifoni. Așa este cunoscută de la opincă la vlădică, de către întreaga suflare a micuței localități de pe Valea Prahovei, una dintre cele mai spectaculoase și emblematice case din Câmpina. Și totuși, așa cum aflăm de la interlocutorul nostru de astăzi, Mădălin Focșa – omul a cărui desagă de experimentat ghid turistic e doldora cu povești, una mai fascinantă decât alta despre cel mai însorit oraș din Europa -, numele adevărat al impozantei clădiri din centrul Câmpinei este, în realitate, legat de cel al lui Gogu Ștefănescu, o personalitate câmpineană marcantă a începutului de secol XX.
„Numele acesta de Casa cu Grifoni a apărut, cel puțin oficial, abia după 1989, datorită acestor personaje mitologice de pe acoperișul clădirii, executate în metal, care însă nu sunt chiar niște grifoni, ci mai degrabă niște pantere sau leoaice înaripate,după felul cum arată. Este o clădire în stil beaux-arts, L’École des Beaux-Arts, la modă în Belle Époque, cea mai reprezentativă clădire a epocii cosmopolite a Câmpinei din, înainte de Primul Război Mondial, făcută de către primul localnic, primul câmpinean care a făcut avere din petrol, Gogu Ștefănescu”, își începe povestea Mădălin.
De la fiu de polițist, la explorator de câmpuri petrolifere
De la fiu al unui simplu polițai – ce-i drept, unul care apăra legea într-un oraș considerat la sfârșitul secolului XIX un adevărat Eldorado la nivel mondial -, Gogu Ștefănescu ajunge să fie perceput în scurt timp ca un adevărat magnat al petrolului, în poate cea mai înfloritoare perioadă din întreaga istorie a localității Câmpina. Nu se mulțumește însă doar cu statutul de exploatator de terenuri petrolifere. Îmbrățișează o carieră politică și urcă treaptă cu treaptă pe eșicher, până în momentul în care ajunge să ocupe fotoliul de primar al urbei câmpinene. Este momentul în care începe, practic, și istoria Casei cu Grifoni.
O carieră în politică, de excepție
După pionierul petrolului, Dimitrie Hernia, care era venit din Transilvania, Gogu Ștefănescu, fiul polițaiului orașului a fost cel care s-a descurcat rapid în domeniul ăsta al investițiilor din lumea petrolului. A fost, a ajuns rapid, de tânăr, un exploatator de terenuri petrolifere și, cândva în cumpăna secolelor XIX-XX, a devenit și primar al orașului Câmpina, din partea Partidului Național Liberal. Epocă în care și-a construit și această somptuoasă vilă, reședința lui particulară, care la vremea aceea domina cu adevărat orașul și a rămas până în ziua de astăzi, poate cea mai spectaculoasă clădire a acelei epoci cosmopolite a Câmpinei.
Arhitectul, un mare anonim
Autorul moral al superbei construcții supranumite Casa cu grifoni, nimeni altul decât arhitectul după planurile căruia a fost ridicată în mai puțin de doi ani de zile, fascinanta vilă din centrul Câmpinei a rămas până în ziua de astăzi un mare anonim. Asta în pofida repetatelor încercări ale istoricilor de a stabili apartenența clădirii la stilul unuia dintre numeroșii proiectanți celebri de așezăminte, dintre cei care populau sfârșitul de secol XIX. Numele cel mai vehiculat printre cunoscătorii istoriei de veacuri a arhitecturii din aceste părți ale României este cel al italianului Baldasar Vignosa Giovanni. „Este construită în 1901-1902, după un proiect care nu s-a păstrat. Nu i se cunoaște arhitectul, dar se bănuiește că ar putea să fie poate același arhitect italian care a proiectat la Târgoviște o vilă similară, mai puțin somptuoasă, dar care, la fel ca și aceasta, a ajuns să fie Primăria orașului respectiv. Deci Primăria de la Târgoviște este o soră mai mică, mai puțin spectaculoasă a primăriei de la Câmpina”, ne mărturisește Mădălin Focșa.
Un divorț cu scântei și un război păgubos
Revenind la povestea lui Gogu Ștefănescu, să spunem că ascensiunea fulminantă a primarului de atunci al Câmpinei a cunoscut la un moment dat și un moment de declin, cel puțin în plan familial, acolo unde edilul încoronat al citadelei supranumite Eldorado de România a eșuat lamentabil. A divorțat de cea care îi fusese consoartă ani buni și alături de care realizase saltul spre cosmopolitism. Casa pe care o construise și care îi servise drept reședință, avea să intre și ea într-un cont de umbră. A fost ocupată abuziv în timpul Primului Război Mondial și aproape distrusă de forțele de ocupație. Povestea ei e fascinantă mai mult în epoca interbelică, pentru că după ce Gogu Ștefănescu a divorțat de soția lui, Eliza Văleanu Ștefănescu, președinta filialei locale a Societății Naționale Ortodoxe a Femeilor Române, o figură importantă în.Lumea filantropică a Câmpinei și a Prahoveiînainte de Primul Război Mondial.
Jucat la loteria divorțului, adjudecat de prima școală de maeștri sondori din lume
Anii trec, iar întâia conflagrație mondială devine la rându-i istorie. Casa lui Gogu Ștefănescu ajunge pe mâinile administratorilor primei școli de maeștri sondori din întreaga lume. Eliza Ștefănescu-Văleanu, fosta soție a magnatului Gogu Ștefănescu, își vinde bunul obținut la loteria divorțului pe trei surcele. Din acel moment, care coincide cu începuturile comunismului în România, istoria Casei cu Grifon din Câmpina capătă o turnură deloc favorabilă. În perioada comunistă, vila a aparținut liceelor de petrol înființate în Câmpina, după ce comuniștii au desființat celebra Școală de maeștri, sondori și rafinori și a funcționat în ea căminul unuia dintre liceele de petrol. Multă vreme, până când, odată cu căderea comunismului, a rămas în părăsire și în anii nouăzeci arăta mai mult ca o vilă bântuită. Sculpturile de un rafinament aparte, specifice perioadei de aur, arhitecturii de tip francez, stucaturile măiastre realizate de mâna pricepută a meșterului constructor, nu în ultimul rând, picturile fascinante care acoperă mare parte din tavan sunt, fără doar și poate, atracțiile care dau savoare și greutate de imobil tezaur. Din vechea zestrea arhitecturală a Casei cu Grifon din Câmpina se mai păstrează și astăzi aproape intacte picturile de pe zidurile și tavanul impozantei clădiri.
Ca de la edil la… edili. Casa cu grifoni, sediu de Primărie
Punem punct aici poveștii noastre de astăzi despre una dintre casele simbol ale Câmpinei, nu înainte de a menționa faptul că, după căderea comunismului, Casa cu Grifon din Câmpina a revenit la strălucirea de odinioară, a fost preluată imediat după evenimentele din omienouăsuteoptzecișinouă de către unul dintre compartimentele statului, supusă mai apoi unui îndelung proces de restaurare și trecută în cele din urmă în funcționarea administrației locale. A devenit din 2004 sediul Primăriei municipiului Câmpina, calitate pe care o îndeplinește și în ziua de astăzi.
Vezi video întreg cu povestea fascinantă a Casei cu grifoni aici: