Case săsești readuse la viață. Reconversie spectaculoasă în Râșnov/VIDEO

0
4

Pe o stradă istorică din Râșnov, un ansamblu de case săsești din secolul al XVIII-lea a fost transformat într-un loc de ospitalitate contemporan, fără să-și piardă identitatea. Nu vorbim despre un hotel clasic, ci despre o reconversie atentă a unei gospodării tradiționale, unde arhitectura veche, meșteșugurile locale și designul actual funcționează împreună. Proiectul aparține unei familii de arhitecți care a ales să dea mai departe povestea locului, nu să o rescrie. Casa Magazin îți prezintă, în cele ce urmează, reportajul Case săsești readuse la viață în Râșnov.

De la casă de vacanță la proiect de suflet

Proprietatea a fost mult timp o casă de vacanță, păstrată în familie generații la rând. Ideea transformării ei într-un spațiu deschis publicului a apărut din dorința de a arăta ce poate deveni o casă istorică atunci când este restaurată corect. Proiectul „Case săsești readuse la viață în Râșnov” a fost amânat ani la rând din lipsă de resurse, timp și posibilitatea de a apela la meșteri specializați. În cele din urmă, „planetele s-au aliniat”, iar proiectul a prins viață.

Restaurare rapidă, dar atent controlată

Lucrările de restaurare și conversie s-au desfășurat pe parcursul a opt luni, o perioadă scurtă raportată la complexitatea unui ansamblu din secolul XVIII. Structura inițială, specifică gospodăriilor săsești, a fost păstrată: două corpuri la stradă, poarta masivă de acces și anexele din spate, inclusiv fostul grajd.

Nu un hotel, ci o experiență personală

Conceptul nu a urmărit standardizarea. Fiecare cameră este diferită, atât ca volum, cât și ca amenajare. Nu există piese identice repetate, iar spațiile au fost gândite individual, în funcție de forma și structura clădirilor existente. Tocmai această lipsă de tipizare face ca experiența să fie una personală, nu una de serie.

Case săsești readuse la viață. Reconversie spectaculoasă în Râșnov

Elementele originale, puse în valoare

Un obiectiv clar al proiectului a fost conservarea și expunerea elementelor autentice: grinzi, tavane, uși, pardoseli, zidării și picturi vechi de peste două secole. În timpul lucrărilor, fiecare strat a fost analizat, de la zidăria mixtă de piatră și cărămidă, până la urmele de tencuieli și finisaje originale. Acestea din urmă sunt cele care au dictat soluțiile tehnice de consolidare și izolare.

Meșteșuguri vechi, învățate din mers

Restaurarea a fost, totodată, și un proces de învățare. Proprietarii s-au implicat direct în lucrări, de la decopertări la refacerea frescelor. Dulgheria tradițională, realizarea șarpantelor ample și refolosirea grinzilor vechi au fost făcute folosind tehnici apropiate de cele de acum 300 de ani. O grindă recuperată poartă chiar semnătura unui meșter din 1807, păstrată la vedere ca parte din istoria casei.

Un ansamblu închis, cu interior surprinzător

Privit din stradă, ansamblul nu lasă să se întrevadă ce se află în interior. Zidurile înalte, poarta săsească și aleea de piatră cubică creează o atmosferă aproape fortificată. Odată trecut pragul, spațiul se deschide către curți, zone de relaxare și clădiri cu funcțiuni diferite, gândite pentru oaspeți.

Structura inițială, specifică gospodăriilor săsești, a fost păstrată două corpuri la stradă, poarta masivă de acces și anexele din spate, inclusiv fostul grajd

Respectarea regulilor zonei istorice

Deși casa nu este clasată individual ca monument, strada are statut de zonă protejată. Acest lucru a impus folosirea unor materiale și soluții tradiționale: țiglă solz, specifică zonei, tâmplărie refăcută după profilele originale și dimensiuni ale golurilor păstrate conform arhivei istorice. Eficiența energetică a fost integrată discret, fără a altera aspectul clădirilor.

Case săsești readuse la viață. Spații adaptate

Una dintre cele mai mari provocări a reconversiei face referire la funcționalizarea spațiilor în limitele volumetriei originale. Casele aveau inițial doar parter, iar mansardările au fost realizate fără a modifica silueta clădirilor. Camerele sunt intercalate pe mai multe niveluri, ceea ce face ca fiecare unitate de cazare să aibă o configurație unică.

Case cu identitate proprie

Fiecare clădire din ansamblu poartă un nume care reflectă specificul său. Una dintre ele găzduiește restaurantul gourmet, barul și zona de lounge, unde șemineul din cahle tradiționale realizate manual devine punctul central. Lemnul folosit aici provine aproape integral din structura originală a casei, refolosit pentru uși, pardoseli și mobilier.

Restaurantul, între tradiție și prezent

Zona de restaurant se remarcă prin tavane pictate restaurate, pereți finisați cu tehnici de frescă și piese de mobilier care nu concurează cu arhitectura, ci o completează. Obiectele noi au fost alese astfel încât să se integreze firesc într-un context istoric, fără contraste forțate.

Un obiectiv clar al proiectului a fost conservarea și expunerea elementelor autentice grinzi, tavane, uși, pardoseli, zidării și picturi vechi de peste două secole

Cazare cu detalii atent alese

La etajele superioare se regăsesc duplexuri și apartamente, fiecare cu accente diferite. Unele camere au ca element central o cadă din cupru, altele pun accent pe mobilier restaurat sau pe piese de design contemporan. Un fost banc de lucru a fost transformat în bufet pentru micul dejun, iar obiectele vechi au primit funcțiuni noi.

Fostul grajd, transformat în spațiu de primire

Barn House, clădirea care adăpostea cândva grajdul, a fost reconvertită într-un spațiu comun cu lounge, recepție și zonă de mic dejun. La etaj, camerele continuă tema echilibrului dintre vechi și nou, fără a transforma designul într-o competiție de stiluri.

Curtea, loc de socializare

În exterior, curtea interioară și foișorul completează experiența. Vara, oaspeții pot lua masa afară, iar seara spațiul devine un loc de întâlnire în jurul focului. Este o extensie firească a interiorului, gândită pentru relaxare și socializare.

Case săsești readuse la viață. Un exemplu de reconversie reușită

Întregul ansamblu de case săsești readuse la viață demonstrează că restaurarea corectă nu înseamnă muzeificare, cu tot dinadinsul. Istoria locului rămâne vizibilă, dar este susținută de confort actual și de un design care respectă contextul. Este un model de reconversie care arată cum patrimoniul poate fi valorificat fără a fi alterat.