În Napoli, o simplă coborâre la metrou s-a transformat într-o experiență artistică de neuitat. Sculptorul britanic Anish Kapoor, alături de studioul londonez AL_A condus de Amanda Levete, a semnat designul noii stații Monte Sant’Angelo. O sculptură la metroul din Napoli transformă totul într-un spectacol vizual care îmbină istoria orașului cu imaginarul literar dantesc și cu viziunea contemporană asupra artei publice.
O sculptură la metroul din Napoli redefinește spațiul cotidian
Kapoor nu a gândit această stație ca pe o construcție obișnuită. Din contră, el a imaginat-o ca pe o sculptură în care oamenii pășesc, o lucrare monumentală care transformă rutina zilnică într-o experiență estetică. Artistul, care și-a pus semnătura pe o sculptură la metroul din Napoli, susține de două decenii că „arta nu are utilitate practică, dar tocmai acest lucru o face indispensabilă”. La Napoli, acest concept prinde viață prin forme care invită privitorul să coboare într-un spațiu încărcat de simboluri, potrivit Designboom.com
Două intrări, două povești vizuale
Stația are două puncte de acces, ambele concepute de Kapoor în etape diferite. Prima intrare, instalată în 2022, este realizată din oțel corten, acel metal cu suprafață ruginită natural, ce pare să fi ieșit organic din pământ, asemenea unui bloc de rocă modelat de secole. Volumul bulbatic este străpuns de o pâlnie inversată, care direcționează vizual privitorul spre adâncuri. A doua intrare, inaugurată în 2017, contrastează prin material și formă: un tub de aluminiu neted, parțial îngropat, care sugerează un gol, o cavitate. Cele două structuri se completează reciproc, jucându-se cu peisajul urban și cu relieful napolitan. Împreună, funcționează ca un dialog între materie și vid, între suprafață și subteran.
Mitul infernului și contextul napolitan
Kapoor nu a ales întâmplător această temă. În Napoli, orașul dominat de Vezuviu și de straturi istorice subterane, mitul coborârii în Infernul lui Dante se simte prezent în cultura locală. Artistul a dorit ca accesul la metrou să devină o metaforă vizuală a acestei coborâri. Practicul transportului urban se împletește astfel cu simbolistica mitică a trecerii dintr-un plan în altul: viața cotidiană și adâncurile arhetipale.
Sculptură la metroul din Napoli. Un proiect gândit cu două decenii în urmă
Primele schițe ale acestei intervenții datează din 2003, când Kapoor a fost invitat să propună o lucrare pentru programul de modernizare a infrastructurii subterane a orașului. Între timp, artistul a colaborat și la alte proiecte spectaculoase, precum Ark Nova din Lucerna, o sală de concerte gonflabilă creată împreună cu arhitectul japonez Arata Isozaki. Și acolo, ca și în Napoli, ideea a fost aceeași: arhitectura nu se reduce la funcționalitate, ci devine artă la scară umană.
Între artă, metrou, sculptură și viața de zi cu zi
Realizarea unor asemenea instalații presupune un echilibru între conceptul artistic și provocările practice: materiale rezistente la mediul subteran, întreținere facilă, siguranță pentru mii de pasageri care tranzitează zilnic stația. Totuși, pentru Kapoor, aceste aspecte tehnice sunt subordonate mesajului artistic. Stația Monte Sant’Angelo devine astfel un exemplu de cum infrastructura poate trece din zona banalului în cea a excepționalului. „Dante’s Inferno” nu este doar o sculptură, ci o experiență colectivă care schimbă percepția asupra transportului public. În loc să fie un simplu spațiu de tranzit, stația devine un reper cultural, un loc unde oamenii își confruntă temerile și curiozitatea. Napoli câștigă astfel nu doar o infrastructură modernizată, ci și un simbol urban care leagă arta de viața de zi cu zi.