Morfologii 2025 – lecțiile arhitecturii vernaculare. În inima Sibiului, acolo unde fiecare clădire spune o poveste, s-a desfășurat cea de-a cincea ediție a Școlii de Vară Morfologii 2025, un proiect dedicat redescoperirii valorilor arhitecturii vernaculare românești. Zeci de studenți la arhitectură au venit din toată țara pentru a explora tema anului, „Limite”. Dar și pentru a învăța cum tradiția poate modela viitorul construcțiilor sustenabile.
Morfologii 2025 – lecțiile arhitecturii vernaculare. Arhitectura care respiră
Morfologii 2025 – lecțiile arhitecturii vernaculare. Într-un timp în care vorbim despre eficiență energetică, climă și resurse, Morfologii devine un laborator viu de idei: un loc unde practica din sat se întâlnește cu tehnologia urbană.
Tradiția ca manual de sustenabilitate
La Muzeul ASTRA, studenții au descoperit că arhitectura țăranului român era, de fapt, o formă de sustenabilitate înainte ca termenul să existe. Fiecare prispă, acoperiș sau poartă avea un scop funcțional clar: ventilație naturală, protecție solară, adaptare la teren.
„Am înțeles că ceea ce numim azi eficiență energetică exista deja în casele tradiționale”, a povestit unul dintre participanți. „Totul era gândit intuitiv, în echilibru cu natura.”
Acest exercițiu de observație i-a învățat pe tinerii arhitecți că sustenabilitatea autentică începe din respectul pentru context. Nu din tehnologie, ci din înțelegerea locului.
De la prispă la palat: dialogul dintre rural și urban
După zilele petrecute în gospodăriile din muzeul în aer liber, traseul a continuat la Palatul Brukenthal, unde patrimoniul baroc și pictura europeană completează tabloul unei Transilvanii diverse. Printre capodoperele muzeului, studenții au regăsit în picturi casele cu acoperișuri înalte și porți masive, simboluri ale proporției și echilibrului.
Directorul muzeului, Alexandru Chituță, a subliniat importanța acestor contraste: „Aici, studenții văd cum arhitectura rurală și cea urbană coexistă într-o logică comună; funcționalitate, proporție, lumină.”
Astfel, Morfologii 2025 a devenit mai mult decât o școală. Este un dialog între epoci, materiale și mentalități.
Mănăstirea Ursulinelor, lecție de memorie urbană
Un alt moment de referință a fost vizita la Mănăstirea Ursulinelor, una dintre cele mai impresionante clădiri istorice ale Sibiului. Ridicată în secolul al XVIII-lea, construcția ascunde catacombe unice în Transilvania, martore ale unui trecut religios și arhitectural complex.
Studenții au avut ocazia rară de a explora spațiile subterane și de a înțelege cum funcționa orașul istoric ca organism viu. Cu straturi suprapuse, trasee ascunse și soluții ingenioase de climatizare naturală.
Acest tip de experiență directă, în afara sălilor de curs, le oferă tinerilor arhitecți o perspectivă autentică asupra arhitecturii ca memorie colectivă.
Morfologii 2025 – lecțiile arhitecturii vernaculare. Sibiel, locul unde tradiția devine contemporană
Drumul Morfologii 2025 a continuat spre Sibiel, un sat care reușește să păstreze spiritul vechiului sat românesc, dar îl reinventează prin design contemporan.
Aici, Portal Village, un eco-proiect creat de arhitecta Anca Munteanu, demonstrează că modernul nu trebuie să distrugă autenticitatea. Cele opt bungalouri construite din lemn și lut respectă unghiurile și proporțiile caselor din zonă, dar sunt adaptate confortului modern.
„Nu am vrut să copiem satul”, spune fondatoarea. „Am vrut să-i păstrăm sufletul; ritmul, liniștea, felul în care lumina cade pe acoperiș”.
Acest model de reconectare cu locul arată că viitorul arhitecturii românești poate fi ecologic, local și profund emoțional.
Morfologia ca instrument de înțelegere a spațiului
Termenul „morfologie” devine aici mai mult decât o disciplină teoretică. Înseamnă observație, măsurare, traducere a realității. Prin desen, machetă și fotografie, studenții reconstruiesc legătura dintre om, mediu și arhitectură.
Pentru mulți participanți, experiența a fost o revelație: „Înțelegi că o casă nu e doar o structură, ci o formă de gândire. Țăranul român știa să construiască eficient, fără risipă, fără să rupă echilibrul naturii”.
Aceste lecții devin astăzi fundamente ale arhitecturii sustenabile, pe care tot mai multe proiecte contemporane le redescoperă.
Educația prin experiență – un altfel de laborator
Spre deosebire de o facultate clasică, Școala de Vară Morfologii funcționează ca un laborator deschis. Aici, studenții lucrează în echipe, creează machete din materiale naturale, discută cu localnici și descoperă soluții din teren.
„Ne dorim să formăm o generație care înțelege contextul”, explică fondatoarea școlii, Ana Maria Crișan. „Arhitectura nu se face doar cu softuri, ci și cu privirea, cu mâna și cu empatia”.
După cinci ediții consecutive, Morfologii devine un reper în educația alternativă pentru tinerii arhitecți.
Morfologii 2025. Tradiția care construiește viitorul
Școala de Vară Morfologii 2025 arată că patrimoniul nu este un muzeu static, ci o resursă activă pentru construcțiile viitorului. Lecțiile trecutului (orientarea după soare, folosirea materialelor locale, crearea spațiilor intermediare) sunt răspunsuri valabile și azi, când arhitectura caută echilibrul între estetic și ecologic.
La final, participanții au înțeles că „a construi sustenabil” nu înseamnă doar tehnologii verzi. Înseamnă și recunoștință față de loc și istorie. Morfologii 2025 nu e doar un atelier, ci o formă de reconectare culturală.
Vezi mai jos întreaga emisiune dedicată evenimentului de la Sibiu – Morfologii 2025:
