În centrul Bucureștiului, o casă interbelică a trecut printr-un amplu proces de restaurare și consolidare. Proiectul ridică o întrebare tot mai des întâlnită: cum modernizezi o clădire veche fără să-i anulezi identitatea? Intervenția semnată de arhitectul Remus Hârșan propune un echilibru clar între trecut și prezent. Casa Magazin îți prezintă reportajul video Povestea unei restaurări corecte. Cum se păstrează identitatea arhitecturală a unei clădiri vechi.
Clădirile fără protecție juridică, cele mai vulnerabile
Nu toate casele valoroase sunt monumente istorice. Multe imobile care dau personalitate străzilor nu au protecție juridică strictă. În astfel de cazuri, demolarea sau modificările agresive pot schimba definitiv imaginea zonei. Restaurarea devine astfel o formă de responsabilitate urbană, nu doar un proiect privat. Casa, a cărei restaurare face obiectul acestui reportaj, a fost construită în perioada interbelică și se afla, în momentul începerii lucrărilor, în stare avansată de degradare.
Pentru a crește suprafața utilă, echipa a ales supraetajarea. Practic, acoperișul a fost ridicat, iar noul nivel a fost integrat astfel încât volumul original să rămână lizibil. Fațada, ca element urban, a fost tratată cu prioritate.
Povestea unei restaurări corecte. Detalii păstrate și refăcute
Elementele decorative valoroase au fost conservate sau reconstituite prin mulaje de către echipa arhitectului Remus Hârșan. Lemnul degradat a fost înlocuit cu unul identic, iar scara exterioară a fost redesenată pentru a pune în valoare soclul. Intervențiile noi sunt discrete și asumate ca expresie contemporană.
Pentru eficiență energetică, izolarea s-a realizat la interior. Astfel, fațada a rămas intactă. Proiectul arată că o restaurare corectă poate aduce o casă veche la standardele actuale fără să o transforme într-o copie falsă sau într-un volum străin de context.
