Interviu cu arh. Robert Zotescu, candidat la Președinția Filialei București a Ordinului Arhitecților din România
În ultimii 36 de ani, Bucureștiul a trecut prin transformări socio-economice radicale, iar profesia de arhitect a trebuit să se redefinească în ritm alert, navigând de la haosul anilor ’90 și efervescența anilor 2000, până la crizele economice și actualele blocaje administrative. În acest peisaj complex, dinamica dintre arhitecți, autorități și societatea civilă are nevoie, mai mult ca oricând, de o direcție clară și de o voce comună puternică.
Vorbim despre toate acestea într-un interviu cu arh. Robert Zotescu, candidat la Președinția Filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR). Cu o experiență solidă în structurile de conducere ale organizației, arhitectul Robert Zotescu propune o analiză lucidă a evoluției profesiei și își asumă o misiune ambițioasă: transformarea Filialei București într-un mediator respectat și eficient, capabil să deblocheze dialogul instituțional și să restabilească încrederea într-un cadru de lucru previzibil, etic și transparent.
Vă invităm să descoperiți o viziune pragmatică despre cum putem construi, împreună, un oraș coerent, responsabil și frumos.
Casa Magazin: Cum vedeți evoluția profesiei de arhitect în ultimele decenii?
Arh. Robert ZOTESCU: Arhitectura este o profesie eminamente liberală dar pentru asta este necesară o piață liberă, matură care să cunoască rolul și valoarea unui arhitect. Din păcate profesia noastră a fost nevoită să se redefinească în conștiința socială într-un interval foarte scurt de timp, simultan cu schimbările socio-economice și culturale pe care le-a simțit Bucureștiul în ultimii 36 de ani.
În anii ’90 a dominat haosul, fără reguli clare, sau o piață privată matură, unde trecerea la piața liberă s-a făcut aproape infantil, fără puncte de reper. A fost perioada în care arhitectul a trecut de la a fi doar un proiectant la cel de antreprenor.
Începând cu anii 2000 a venit „abundența” – o perioada de efervescență economică și excese. Investițiile străine, creditele imobiliare și o administrație permisivă au generat o explozie de proiecte, dar și pierderi importante în patrimoniul construit. În același timp însă, se înființează Ordinul Arhitecților din România, Filiala București a ordinului și primele inițiative civice care aduc în prin plan valoarea patrimoniului arhitectural al orașului și nevoia de a-l proteja.
Anii de după 2010 sunt marcați de prima mare criză economică internațională resimțită în România; proiecte au fost anulate, investiții s-au oprit, birouri de proiectare au dat faliment. A fost un moment de re-evaluare a practicii de arhitectură într-un context în care, peste obstacolele financiare, se adaugă modificări legislative, blocaje administrative și un climat din ce în ce mai dificil pentru practicarea profesiei.
În prezent situația este foarte delicată, ne aflăm într-o recesiune economică și politica administrativă a mutat pendulul decizional în direcția opusă. Față de permisivitatea anilor 2000 am ajuns în ultimii ani la un blocaj aproape total al mecanismului de obținere a autorizațiilor de construire. Pe acest fundal frustrările arhitecților sunt întemeiate dar cred că este și o oportunitate de maturizare. Un moment în care arhitecții, administrația și societatea civilă trebuie să lucreze împreună pentru un oraș coerent, responsabil și frumos.
Casa Magazin: Ce loc are Filiala București a OAR în această ecuație?
Arh. Robert ZOTESCU: Filiala București este, în esență, un mediator între arhitect, administrație și societate. Este vocea colectivă a tuturor celor care proiectează, construiesc și gândesc orașul.
În acești ani în care am activat în Consiliul Teritorial, Consiliul Național și în echipele de lucru pentru Concursuri, Comunicare și Profesional, am văzut că rolul filialei merge mai departe de sarcinile procedurale. Ea trebuie să protejeze profesia şi arhitecţii dar și să creeze un dialog onest și constructiv cu autoritățile și cetățenii.
Ne confruntăm cu o administrație care adesea e subdimensionată, cu termene tot mai lungi și proceduri birocratice greu de urmărit dar și cu mari probleme interne de organizare care duc la întârzieri nejustificate și la imposibilitatea multor arhitecți de a-si practica profesia. În acest context, Filiala București trebuie să fie un partener respectat, care să formuleze propuneri clare și realiste, capabil să creeze un cadru de lucru previzibil, etic, profitabil și transparent.
Cred că misiunea noastră este să restabilim încrederea între arhitecți și instituții, pentru ca procesele de avizare și construire să nu mai fie o luptă, ci o colaborare pentru calitate.
Casa Magazin: Cine sunteți, dincolo de rolul de candidat?
Arh. Robert ZOTESCU: Sunt, înainte de toate, un arhitect. În 2006 am deschis Amprenta Studio și am pornit, ca mulți colegi, de la proiecte mici, amenajări interioare, obiecte de design, locuințe individuale, pentru ca în timp să ajung la proiecte de complexitate ridicată: ansambluri rezidențiale, centre de cercetare, hoteluri sau lucrări de restaurare atât în România cât şi în străinătate. Am lucrat cu clienți privați, corporații și administrație publică, experiență care m-a ajutat să înțeleg foarte bine realitățile și provocările profesiei.
În paralel, predau de aproape 20 de ani la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Este una dintre activitățile care mă împlinesc foarte mult, nu doar pentru că îmi permite să contribui la formarea generațiilor viitoare de arhitecți dar și pentru că mă ajută să mă țin la curent cu evoluția constanta a profesiei.
Implicarea mea în viața organizațională a început acum opt ani dar implicarea în îmbunătățirea calității vieții colegilor mei a pornit din facultate când am fost ales șef de an. Am preferat să învăț din interior cum funcționează filiala, să fiu în prima linie, să lucrez, să ascult, să înțeleg nevoile colegilor și să găsim împreună soluții. Cred în munca de echipă, dialogul constructiv și în capacitatea ideilor şi parerilor divergente de a genera soluţii noi.
Casa Magazin: Ce viziune aveți pentru mandatul de președinte al Filialei București?
Arh. Robert ZOTESCU: Viziunea mea principala asupra următorului mandat este aceea de pune Filiala București într-o poziție de promotor activ al nevoilor arhitecților care propune mecanisme de mediere eficientă a procesului de avizare şi autorizare cu administrația publică, păstrând idealurile profesionale pentru un mediu construit elegant si demn de o capitala europeana. Simultan am o serie de alte priorități menite sa ofere avantaje directe si indirecte pentru arhitecți şi birouri de arhitectură aflate în etape diferite de dezvoltare:
- Crearea unui portal digital unic care să lucreze în tandem cu entitățile administrației publice și care să ofere lista completă a actelor necesare modificările legislative și tipizatele necesare pentru fiecare autoritate emitentă din București; O platformă digitală construită împreună cu și contrasemnată de administrația publică pentru clarificarea procedurilor de depunere.
- Perfecționarea platformei on-line a filialei care, fără a necesita prezență fizică, să permită eliberarea digitală a dovezilor și plata cotizațiilor.
- Printr-o comunicare directă și constructivă cu administrația publică, crearea unor modele minimale de redactare a planșelor de arhitectură care să scadă neclaritățile dintre administrație și arhitecți, reducând astfel timpii de avizare și autorizare.
- Utilizarea numărului membrilor filialei pentru obținerea și negocierea de pachete promoționale și/sau reduceri la achiziția de softuri, elemente de birotică, accesorii aferente practicii profesionale cât și alte avantaje materiale.
- Dezvoltarea unor platforme de pregătire post-universitară împreună cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, Primăriile Municipiului București și mediul privat al firmelor de arhitectură, pentru direcțiile principale de evoluție profesională.
- Arhitect – antreprenor
- Arhitect – angajat
- Arhitect în administrație
- Dezvoltarea departamentului de concursuri al OAR filiala București sub instruirea departamentului de concursuri OAR Național cât și crearea unor proceduri simplificate pentru elaborarea de concursuri de arhitectura organizate in colaborare cu administrația publica, ca mecanism de asigurare a calității în arhitectură și transparență în achizițiile publice.
- Concurs tip A+. Proiecte de valoare arhitecturală internațională – concurs internațional cu invitație ( Favorizarea realizării unor proiecte realizate de cele mai importante birouri de arhitectură din lume )
- Concursuri tip A . Proiecte realizate în formatul OAR National.
- Concursuri tip B . Concursuri cu procedură simplificată aferentă proiectelor cu atribuire directa și valoare de investiție redusă. Diferența este dată de amploarea proiectului, valoarea de investiție și nivelul efortului de proiectare.
- Organizarea de întâlniri de afaceri in colaborare cu camerele de comerț aferente guvernelor principalilor investitori externi pe piața bucureșteană care să genereze o colaborare activă și productivă între mediul privat și corpul profesional.
- Creșterea implicării colegilor noștri in activitățile organizaționale prin dezvoltarea unui departament de imagine și răspunsuri care să asigure o promovare constantă și care să răspundă prompt la problemele ce apar în mediul construit, și care să dezvolte un forum profesional de dezbatere constructivă.
În esență, îmi doresc o filială activă, credibilă, capabilă să ofere soluții concrete și să redea arhitecților sentimentul că fac parte dintr-o comunitate care îi reprezintă cu adevărat.
Candidez cu convingerea că experiența, echilibrul și pasiunea mea pentru profesie pot contribui la consolidarea unei organizații mai transparente, mai curajoase și mai conectate la oamenii pentru care, și împreună cu care construim orașul.
Conducrea Filialei Bucureşti cere confluenţa multor atribute, cunoasterea cerinţelor profesionale dar şi a solicitărilor antreprenoriale, realităţile financiare ale profesiei şi ale mediului construit dar şi responsabilitatea etică pe care identitatea profesională o cere faţă de oraş şi faţă de bucureşteni; şi nu in ultimul rând diplomaţia fermă de a proteja interesele arhitecţiilor în timp ce armonizează interesele uneori divergente ale administraţiei publice cu nevoile Bucureştiului şi ale locuitorilor. Eu am aceste atribute şi vreau să le pun în slujba colegilor mei.
