Pe 19 iunie, în ajunul alegerilor naționale ale Ordinului Arhitecților, Claudiu Salanță arhitectul-șef al Clujului aduce în Capitală un model pe care breasla de aici încă îl cere pe hârtie.
Registrul certificatelor de urbanism al județului Cluj a fost, cu ani în urmă, un caiet studențesc A4. Arhitectul-șef al județului, Claudiu Salanță, povestește cum din acel caiet s-a ajuns, în câțiva pași, la o platformă digitală numită Ghișeul Unic. Între cele două capete stă o frustrare pe care o știe orice arhitect: așteptarea dintre proiectul gata și hârtia ștampilată.
Termenul legal pentru o autorizație de construire este de 30 de zile. În practică, se întinde luni întregi. La nivel național, media e undeva în jurul a șase luni. Salanță a pornit de la o idee simplă: acest interval se poate măsura, iar ce se măsoară se poate scurta. Repetă de ani buni că durata de emitere a autorizațiilor ar trebui să conteze ca indicator de performanță pentru orice administrație.
Autorizații digitale, semnate digital, plătite online
Cifrele i-au dat, în mare parte, dreptate. În 2020, termenul mediu de emitere a autorizațiilor la Consiliul Județean Cluj a fost de 8,8 zile lucrătoare, iar peste 80% au ieșit în cel mult 15. În noiembrie 2023, într-o campanie-test pe care a numit-o, în glumă, „Black Friday”, Clujul a arătat că un act poate fi gata și în 24 de ore: 44 de documente emise într-o singură zi. În spate stă platforma Public.Cluj.Archi. Prin ea, din mai 2022, certificatele se eliberează digital, cu semnătură electronică, plată online și legătură directă la baza de date ANCPI, toate în același loc. La finalul lui 2022, pentru asta a primit un premiu de inovare din partea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
Un birou care știe că avizarea durează săptămâni își poate planifica din timp proiectele, încasările și termenele cu clientul. În 2024, cererile depuse online aproape s-au triplat față de anul precedent, de la 819 la 2.222, iar timpul mediu de soluționare a coborât la 12 zile. Platforma a adus și transparență. Cluj este singurul județ cu intravilanul digitalizat pentru 99% dintre comune, iar un arhitect poate trasa pe hartă o zonă și primește notificare automată ori de câte ori se emite un document acolo.
Vin alegeri la OAR București, unde sistemele digitale sunt amânate an de an
La București, povestea arată invers. Planul Urbanistic General al Capitalei a fost aprobat în 2000, cu o valabilitate de zece ani, și de atunci e prelungit la nesfârșit. Noul PUG, contractat în 2013 cu Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu”, a trecut prin patru primari și nenumărate blocaje; în octombrie 2025, echipa tehnică și-a suspendat activitatea, invocând neplata facturilor și lipsa de guvernanță din partea Primăriei. Termenul pentru o primă variantă, promis la finalul lui 2025, a fost împins spre 2028. În tot acest timp, arhitecții din București au cerut public administrației exact ce are deja Clujul: deblocarea PUG-ului, respectarea termenelor legale și un sistem digital de autorizare în care toate etapele să se desfășoare online.
Întâlnirea vine într-un moment încărcat pentru breasla din Capitală. OAR București și-a ales pe 23 mai o nouă conducere, pe arh. Sergiu-Cătălin Petrea, după opt ani de mandat ai lui Emil Ivănescu. Campania s-a purtat fix pe temele lui Salanță, blocajele din autorizare, relația cu cele șapte primării ale Bucureștiului, digitalizarea, scăderea onorariilor iar pentru Conferința Națională s-au depus peste 150 de candidaturi. Conferința Națională de alegeri a OAR are loc pe 20–21 iunie 2026, a doua zi după întâlnirea de la București.
Diferența dintre teorie și sistemul care funcționează
Salanță conduce OAR Transilvania abia din mai. A preluat filiala după un sezon electoral agitat în Ordin, în care primul scrutin, din 30 aprilie, fusese invalidat, iar alegerile reluate. Are o perspectivă pe care puțini o dețin: stă, în același timp, de partea administrației care dă avizele și de partea breslei care depune proiectele. E o poziție dublă pe care presa a și comentat-o și care atinge una dintre cele mai discutate teme din profesie — relația dintre Ordin și administrație. Sunt exact lucrurile pe care arhitecții din sală i le pot cere lămurite, față în față.
Dincolo de toate astea, ceea ce pune Claudiu Salanță pe masă este chiar lucrul pe care Bucureștiul și Ordinul național încă îl dezbat doar în teorie: un sistem care funcționează. Noul Cod al Urbanismului promite să elimine avizarea „în cascadă” și să digitalizeze procesul, dar între text de lege și ghișeu rămâne o distanță pe care Clujul a parcurs-o deja. Fraza care i-a definit mandatul administrativ sună, în limbajul administrației românești, aproape ca o provocare: „Credem că se poate performanță și în administrație.”
Toate astea se discută pe 19 iunie 2026, la showroom-ul Alumil România din București, în cadrul seriei „Cunoaște arhitectul”, organizată de Alumil si Casa Magazin. Participarea este gratuită, cu locuri limitate, iar formatul restrâns e gândit anume pentru o discuție aplicată, în detaliu. Astfel, arhitecții din București, cei care peste o zi își votează direct sau prin delegați conducerea națională a profesiei, e o ocazie rară să stea față în față cu omul care a pus deja în practică ceea ce ei cer de ani buni, să-i ceară rețeta și să discute cum poate ajunge același model și în Capitală sau chiar la nivel național!
Detaliile evenimentului si rezervarea locului se face accesând linkul de aici.
