Fiecare dintre noi a visat măcar o dată la propria casă în copac, acel refugiu suspendat printre ramuri, care transformă orice curte într-un loc de aventură. Deși pare un proiect extravagant, ridicarea unei căsuțe arboricole nu implică întotdeauna costuri exorbitante sau expertiză inginerească. Pentru cei care locuiesc la casă și dispun de copaci sănătoși, solizi, proiectul poate fi început imediat, cu materiale accesibile și puțină răbdare.
Originile locuințelor suspendate sunt mult mai vechi decât ne-am putea imagina. În Roma Antică, împăratul Caligula a cerut construirea unei „sufragerii” într-un platan uriaș, demonstrând deja fascinația oamenilor pentru a trăi departe de sol, în mijlocul naturii.
Rădăcinile istoriei casuțelor arboricole
Una dintre cele mai longevive și bine păstrate casuțe de acest tip se află în Pitchford, Shropshire, Marea Britanie, fiind ridicată în 1692 într-un tei. Restaurată constant între anii 1760 și 1980, această casă arboricolă păstrează detalii de epocă și farmecul autentic, atrăgând vizitatori din întreaga lume. Tree House Barn, cum este cunoscută, îmbină elemente de design victorian cu confortul modern, având tavane ornamentate, podele din stejar și ferestre gotice. Vizitatorii pot explora întreaga construcție și grădinile domeniului pentru 20 de lire sterline, însă WiFi-ul lipsește intenționat, pentru a menține liniștea și intimitatea locului. În România, cea mai cunoscută casuță în copac este „Juniperus”, sau „Cuibul Principesei”, construită în 1898 la câteva minute de Castelul Peleș la cererea Principesei Maria. Proiectul a pornit de la o schiță realizată de arhitectul Andre Lecomte du Nouy, iar construcția se afla la o înălțime de cinci metri, având trei camere decorate cu motive florale. Accesul se realiza printr-o scară ascunsă în turn, iar turla era prevăzută cu o pasarelă mobilă. Din păcate, locul preferat al principesei a fost distrus de furtuni și nu a mai fost reconstruit după război.
Evoluția casuțelor în copac de-a lungul secolelor
În perioada Renașterii, casele arboricole erau rare și erau considerate curiozități. Familia Medici, în secolele XV-XVI, avea o casă în copac de stejar în vila Pratolino, Italia, care atrăgea vizitatori dornici de inedit. Fenomenul a explodat însă după apariția romanului „Robinson Suisse” (1813), de Johann David Wyss, care povestea aventurile unei familii naufragiate pe o insulă. Această carte a inspirat aristocrația vremii să comande arhitecților construirea unor case în copac, fenomenul ajungând la apogeu în Plessis, Franța, unde au apărut adevărate sate arboricole denumite „ghinguetes”. În Germania secolului XVIII existau Tanzlinden, platforme în copaci folosite pentru dansuri și adunări sociale. În prezent, casele arboricole au evoluat de la proiecte familiale simple la structuri turistice luxoase, cum ar fi hotelurile Tree Tops, oferind confort și intimitate departe de agitația urbană.
Rolul casuțelor arboricole în cultură și societate
De-a lungul istoriei, casele în copac au fost folosite pentru diverse scopuri: adăposturi, puncte de observație, locuri de ascunzătoare sau structuri de agrement. Pentru unele comunități, viața la înălțime nu era un lux, ci o necesitate. Tribul Korowai din Papua, Indonezia, locuiește în colibe ridicate la 10-35 de metri de sol în arborii Banyan, protejându-se astfel de prădători și insecte. Fiecare locuință poate găzdui până la 10 persoane și animale domestice, accesul realizându-se prin scări improvizate direct pe trunchi. Abia în secolul XX, casele în copac au devenit un simbol al recreerii și al jocului. În anii ’60-’70, mișcarea anti-sistem din Statele Unite a popularizat intens aceste structuri, transformându-le în spații de joacă și refugii pentru familie. În deceniile următoare, casele arboricole au început să fie folosite și în scop comercial: hoteluri, restaurante, spații de yoga, birouri, studiouri de artă sau locații pentru evenimente private.
Avantajele unei case în copac
Casele în copac oferă o experiență unică, apropiată de natură și de copilărie. Amplasarea la înălțime asigură intimitate, priveliști spectaculoase și un mediu mai sănătos, cu aer curat și liniște naturală. Contactul direct cu elementele naturii, sunetul vântului printre ramuri și cântecul păsărilor induc relaxare și contribuie la starea de bine atât a copiilor, cât și a adulților. De asemenea, construcțiile arboricole pot fi ecologice, realizate din materiale reciclate sau prietenoase cu mediul și alimentate cu surse de energie regenerabilă. Panourile fotovoltaice, colectoarele de apă și sistemele de canalizare ecologică transformă casele în copac în locuințe sustenabile.
Alegerea copacului ideal și siguranța
Primul pas în realizarea unei case în copac este selectarea unui arbore sănătos și robust. Esențele tari, precum stejarul, fagul sau paltinul, sunt ideale, având trunchiuri suficient de groase pentru a susține întreaga structură. Ramurile trebuie să fie puternice, preferabil în formă de „V”, pentru a asigura stabilitatea platformei. Arborele trebuie să fie liber de boli, paraziți și fisuri. Siguranța utilizatorilor este esențială: platformele trebuie să suporte greutatea adulților, balustradele să fie bine ancorate, acoperișul să fie echilibrat, iar căile de acces să fie adaptate vârstei celor care folosesc casuța. În plus, protecția împotriva focului și a animalelor mici trebuie inclusă în planificare.
Materiale și metode de construcție
Există mai multe modalități de a susține o casă în copac. Fixarea directă a grinzilor pe trunchi este rapidă, dar poate afecta arborele. Suspendarea de ramuri cu cabluri sau frânghii permite o greutate mai mică, dar necesită monitorizare constantă. Instalarea de piloni din lemn în jurul copacului asigură stabilitate fără a compromite sănătatea acestuia. Amenajarea interioară și exterioară presupune gândirea platformei, construcția pereților și a acoperișului, montarea ușilor și ferestrelor, precum și integrarea sistemelor de iluminat și apă. Designul poate varia de la un refugiu simplu pentru copii până la structuri sofisticate de tip boutique hotel, cu finisaje și materiale premium.
Întreținerea și protecția casuței
Lemnul necesită protecție împotriva intemperiilor, insectelor și uzurii. Soluțiile ecologice includ uleiuri naturale, lacuri pe bază de apă și tratamente antiseptice. Verificările periodice sunt esențiale: integritatea structurală, starea acoperișului, sănătatea copacului și buna funcționare a accesului trebuie monitorizate constant pentru a preveni deteriorarea sau accidentele. De la origini istorice fascinante până la adaptări moderne pentru turism și recreere, casuțele în copac continuă să fascineze prin simplitatea lor aparentă și legătura unică cu natura. Fie că sunt destinate copiilor pentru joacă, adulților pentru relaxare sau chiar turiștilor în căutarea experiențelor unice, casele arboricole oferă un echilibru între utilitate, estetică și armonie cu mediul înconjurător. Investiția într-o casă în copac nu înseamnă doar construcție, ci crearea unui spațiu care aduce liniște, inspirație și amintiri de neuitat pentru întreaga familie.
Vezi și: