În centrul orașului Câmpina, la o azvârlitură de băț de Primăria orașului, o casă de un pitoresc aparte, își dezvăluie privitorului de rând arhitectura cu totul și cu totul ieșită din comun. Nu doar elementele de design exterior ale construcției sunt cele care captează atenția publicului. Impresionează, mai ales – așa cum vom vedea pe parcursul acestui reportaj -, povestea ei fascinantă, cu parfum de început de secol XIX. Ridicată după planurile celebrului arhitect prahovean Toma T. Socolescu, clădirea câmpineană este supranumită Capsula timpului. Iar motivul pentru care localnicii se încăpățânează și în ziua de azi să o numească așa ne-a fost devoalat de către istoricul Lucian Vasile. Casa Magazin prezintă reportajul „Povestea fabuloasă a casei „nemuritoare”. Capsula timpului, din Câmpina”.
Construită de un important om de afaceri al vremii
Cel care a deținut, potrivit dezvăluirilor făcute de istoricul Lucian Vasile, imobilul din strada Italiana numărul 4 din Cîmpina s-a bucurat la începutul anilor 1900 de privilegiul unuia dintre cei mai prolifici și mai bogați oameni de afaceri prahoveni. Nu doar apetitul pentru bussiness se remarca în ceea ce-l privește pe Ghiculescu, ci și apetența acestuia pentru politică. Fost vicepresedinte al Camerei de Comert si Industrie Prahova, Ghica Ghiculescu a hotărât la puțin timp după ce și-a unit destinul de cel al proaspetei sale soții să încredințeze planurile de construcție a unei case pe care să o transforme în fieful personal al său și al familiei sale.
Povestea fabuloasă a casei „nemuritoare”, proiectată de celebrul arhitect Toma T. Socolescu
Proiectul a fost realizat de arhitectul Toma T. Socolescu, una dintre cele mai importante figuri ale arhitecturii prahovene. Construcția are subsol, parter și mansardă, iar fațadele includ elemente decorative inspirate din stilul brâncovenesc, precum motivul „vrejului de dovleac”. În interior s-au păstrat sobe, tâmplărie și detalii originale. Casa Ghiculescu a fost inclusă pe lista monumentelor istorice în 2010, datorită valorii sale arhitecturale și urbanistice. Statutul de monument se acordă pe baza vechimii, rarității și valorii culturale a clădirii, iar procedura este analizată de Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
