Costume săsești, imagini de arhivă și lucrări din patrimoniul Muzeului Național Brukenthal sunt reunite în expoziția „Wearing Transylvania: Saxon Presence”, organizată în Biserica fortificată din Cincșor. Proiectul pune în aceeași poveste patrimoniul textil, pictura și arhitectura, pentru a explica modul în care comunitatea săsească și-a construit identitatea și a transmis-o de-a lungul generațiilor. Expoziția este prezentată până la 1 octombrie și transformă biserica într-un spațiu în care patrimoniul poate fi descoperit într-un context actual.
Biserica, școala și casa parohială – un nucleu istoric și cultural
Cincșor se remarcă prin păstrarea unui nucleu istoric în care biserica fortificată, fosta școală și casa parohială formează un ansamblu coerent. Biserica este atestată documentar în 1421, iar gospodăriile din jur păstrează organizarea tradițională a satului. Restaurarea fostei case parohiale și a anexelor a permis introducerea unor spații în circuitul cultural și turistic, fără renunțarea la elementele care definesc arhitectura locului.
Curatorul expoziției, arh. dr. Ana Maria Crișan, și dr. Carmen Schuster, Epitrop General Episcopia Evanghelică C.A. din Romania, vorbesc despre necesitatea de a readuce patrimoniul în circuitul comunității. Costumele de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sunt prezentate alături de fotografii și picturi, iar proiecțiile cu imagini de arhivă completează instalația. Nu este doar o prezentare de obiecte vechi, ci o încercare de a explica prin haine, imagini și construcții felul în care funcționa comunitatea săsească.
Patrimoniul poate avea o funcție actuală
Proiectul de la Cincșor propune o abordare care depășește conservarea strictă a clădirilor și obiectelor. Școala de vară organizată în jurul patrimoniului Brukenthal le-a oferit studenților ocazia de a analiza arhitectura tradițională pornind de la o lucrare de artă. În același timp, clădirile restaurate primesc funcții culturale și turistice. Ideea centrală este că patrimoniul nu trebuie păstrat doar ca decor al trecutului. Prin restaurare, cercetare, expoziții și utilizări noi, arhitectura și memoria unei comunități pot rămâne relevante și pentru generațiile actuale.