În centrul istoric al Sighișoarei, una dintre puținele cetăți medievale din Europa de Est locuite permanent, Casa Fronius rămâne un exemplu rar de arhitectură urbană păstrată și restaurată corect. Clădirea este atestată documentar încă din secolul al XIII-lea, iar structura actuală datează în mare parte din perioada 1450–1500, o epocă în care orașul era un important centru comercial și meșteșugăresc săsesc. Casa Magazin, emisiune difuzată în fiecare sâmbătă, de la ora 09.30, pe Digi 24, îți prezintă reportajul Casa Fronius – bijuteria arhitecturală din Sighișoara: restaurarea care a readus Evul Mediu în circuitul turistic.
Sighișoara, context urban cu valoare europeană
Sighișoara nu este doar un oraș istoric, ci un ansamblu arhitectural coerent, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Fortificațiile, locuințele civile, clădirile ecleziastice și infrastructura medievală au rămas funcționale și astăzi. Casa Fronius se integrează în acest context ca o locuință tipică pentru secolele XV–XVI, cu funcțiuni rezidențiale și comerciale adaptate vieții urbane medievale.
O clădire care a supraviețuit marelui incendiu
Unul dintre momentele-cheie din istoria imobilului este incendiul din 1676, care a afectat o mare parte din Sighișoara. Casa Fronius a supraviețuit acelui dezastru, iar pe fațadă se păstrează și astăzi o inscripție în stil gotic, cu un citat din „Eneida” și o mulțumire adresată divinității pentru salvarea clădirii. Acest detaliu oferă o perspectivă rară asupra mentalității proprietarilor de la acea vreme.
Arhitectură cu straturi istorice distincte
Din punct de vedere arhitectural, imobilul reflectă suprapunerea mai multor stiluri. Structura inițială are caracteristici gotice și renascentiste, specifice locuințelor urbane din secolul al XV-lea. Ulterior, în perioada habsburgică, au fost adăugate elemente baroce, vizibile mai ales în decorul fațadei și în organizarea spațiilor interioare.
Fresce rare, redescoperite sub tencuieli
Fațada Casei Fronius adăpostește unele dintre cele mai vechi și mai bine conservate fresce din Sighișoara, datate în jurul anului 1650. Procesul de restaurare a fost extrem de laborios. Restauratorii au îndepărtat între 12 și 16 straturi succesive de tencuieli și zugrăveli, aplicate de-a lungul secolelor, până la descoperirea picturii originale.
Restaurare realizată cu specialiști acreditați
Lucrările de restaurare au fost coordonate de o echipă de specialiști români cu experiență în monumente istorice, sub conducerea profesorului Romeo Gheorghiță. Intervenția a respectat principiile conservării autentice: păstrarea materialelor originale, refacerea elementelor lipsă doar acolo unde a fost strict necesar și diferențierea clară între vechi și nou.
Interiorul, între degradare și recuperare
„În interior, clădirea prezenta urme severe de degradare: intervenții necontrolate, distrugeri și vandalizări acumulate în timp”, a mărturisit, pentru Casa Magazin, arhitectul Andrei Dozsa. Cu toate acestea, au fost identificate și elemente de mare valoare istorică și arhitecturală. Unul dintre aceste elemente la care facem referire este reprezentat de una dintre cele trei fântâni istorice ale cetății. Este singura fântână medievală păstrată integral și funcțională până astăzi.
Fântâna, soluție tehnică și patrimoniu
Pe lângă valoarea istorică, fântâna joacă un rol tehnic important. Ea colectează apele subterane și stabilizează nivelul pânzei freatice, prevenind infiltrațiile și inundațiile în clădire. Restaurarea acesteia a contribuit direct la siguranța structurală a imobilului.
Casa Fronius – bijuteria arhitecturală din Sighișoara. Tipologia locuinței urbane medievale
Casa Fronius respectă tiparul locuințelor din secolul al XV-lea: parter orientat spre stradă, cu gang de acces către curtea interioară, și etaj cu dublu tract. Soluțiile constructive includ bolți, portaluri sculptate, ancadramente din piatră și fațade pictate, elemente frecvente în orașele săsești transilvănene.
Mansarda, de la spațiu inutil la funcțiune hotelieră
Un pas important în adaptarea clădirii a fost valorificarea mansardei. Podul, anterior nefolosit, a fost transformat în spațiu de cazare, prin refacerea șarpantei și integrarea unor camere noi. Demontarea și reasamblarea elementelor din lemn s-au făcut cu ajutorul dulgherilor locali, folosind tehnici tradiționale. Casa Magazin a stat de vorbă cu proprietarul clădirii, Ioan Lazăr, și a aflat mai multe detalii despre modul în care a decurs restaurarea imobilului istoric.
Fostul hambar, integrat în circuit
Alte unități de cazare au fost amenajate în fostul hambar al clădirii. În total, imobilul dispune de un număr limitat de camere, suficiente totuși pentru funcționarea eficientă a unui boutique hotel, fără a pierde caracterul intim și rezidențial al ansamblului.
Funcțiuni moderne, discret integrate
Pentru a păstra imaginea istorică a clădirii, funcțiunile moderne (bucătărie, spații tehnice) au fost amplasate sub nivelul curții, printr-o excavare controlată. Această soluție a permis adaptarea la cerințele actuale fără a altera volumele istorice vizibile.
Casa Fronius – bijuteria arhitecturală din Sighișoara. Interioare cu decor istoric
În interior se regăsesc stucaturi, fragmente de frescă și tavane decorate, restaurate cu minuțiozitate. Mobilierul și finisajele au fost alese astfel încât să evoce atmosfera medievală, fără a transforma spațiile într-un decor artificial sau muzeal.
Premiu pentru restaurare
Pentru intervenția de restaurare realizată în cazul ei, Casa Fronius a primit un premiu din partea Ministerului Culturii, distincție care confirmă calitatea lucrărilor și respectarea normelor de conservare a patrimoniului construit.
Un proiect important pentru integrarea monumentelor istorice în economia actuală
Restaurarea Casei Fronius demonstrează că monumentele istorice pot fi integrate în economia actuală fără a-și pierde identitatea. Transformarea într-un boutique hotel oferă clădirii o funcțiune sustenabilă și contribuie la conservarea pe termen lung.
Casa Fronius – bijuteria arhitecturală din Sighișoara. Un oraș care merită redescoperit
Prin proiecte precum Casa Fronius, Sighișoara își consolidează statutul de reper cultural și turistic. Orașul rămâne un exemplu rar de continuitate urbană medievală, în care patrimoniul nu este doar conservat, ci trăit zilnic.
