Considerat ca fiind, pe bună dreptate, unul dintre cele mai des folosite materiale în construcția de case, lemnul se bucură de aprecierea și prețuirea celor care dețin o casă de vis, ridicată după tipicul unei cabane, din lemn masiv. Și asta pentru că, dincolo de designul atrăgător pe care îl conferă proprietăților, lemnul impune, prin aspectul său rustic, o anumită eleganță și un rafinament aparte, pe care puține elemente de construcție sunt capabile să le sugereze. Cu condiția să fie bine întreținut și tratat corespunzător. În articolul de astăzi, vom vorbi despre modul corect și eficient în care trebuie să se trateze lemnul din construcții pentru a-și păstra proprietățile și eleganța.
Contrat mai vechii credințe populare, potrivit căreia mentenanța unei case din lemn presupune demontarea ei, retratarea lemnului și montarea la loc a componentelor, acest lucru nu este nici pe departe literă de lege. În ce ce urmează, vei vedea cum se tratează corect și eficient lemnul din compoziția casei tale, fără a fi nevoie de o asemenea operațiune ca cea menționată mai sus. De altfel, dacă stăm strâmb și judecăm drept, demontarea casei ar fi nu doar anevoioasă, ci și complet nerealistă. Nu e la îndemâna nimănui să îndepărteze elementele arhitecturale de lemn care compun o casă, să le retrateze, iar apoi să îmbine totul la loc. Vestea bună e că există metode mult mai simple de tratare a materiei prime (lemnul) pentru ca o casă din lemn să treacă testul timpului, fără a fi nevoie de demontarea ei și reansamblarea ulterioară.
Cel mai important tratament adus lemnului: uscarea, imediat după tăiere
Dacă stăm bine și ne gândim, de fapt, cel mai important tratament al lemnului este uscarea acestuia. Este primul pas care trebuie făcut după tăiere – și poate cel mai important. Iar considerentele pentru care uscarea lemnului este extrem de importantă nu sunt deloc de ignorat. Vorbim despre volum, greutate, și maleabilitate. În cele ce urmează, vom vorbi despre fiecare aspect în parte din cele menționate mai sus.
Volumul lemnului, același pentru totdeauna
Lemnul „verde”, adică proaspăt tăiat, conține o cantitate semnificativă de apă. Iar când se usucă, acesta își pierde din volum (prin eliminarea apei). Tocmai de aceea, e important să fie bine uscat înainte de a fi trimis la prelucrare. Altfel spus, când umiditatea e redusă la nivelul standardelor de prelucrare, obținem garanția că lemnul nu își va modifica în timp volumul și forma. Nu ți-ar plăcea ca un colț al casei să se lase dintr-o dată, corect?
Greutate, sensibil mai mică după uscare
În mare parte, tot din cauza cantității de apă, lemnul „verde” cântărește mai mult. De aceea, e mai bine să fie uscat înainte de a trece prin toate celelalte etape, deoarece devine mai ușor. Pentru că nu e nevoit să-și mențină greutatea proprie, atunci când e montat face ca structura per ansamblu să se susțină singură, devenind un tot unitar.
Maleabilitate, pe gustul tâmplarului
Un lemn proaspăt tăiat este mai dificil de prelucrat decât unul uscat. Asta tot din cauza apei din interior, care poate „înfunda” utilajele, fiind astfel nevoie de curățare în permanență. În plus, din același motiv, execuția nu are cum să fie una de finețe. Și chiar dacă meseriașul reușește să o facă bine, nu va arăta la fel după uscare. Așadar, un lemn uscat este mult mai simplu de prelucrat și nici nu-și va modifica în timp forma sau dimensiunea.
Modalități de uscare a lemnului
Uscarea lemnului se poate face în mai multe moduri: pe cale naturală, situație în care ne vom lovi de un mare dezavantaj. Anume, acela că durează foarte mult (3-7 ani, în funcție de specia copacului, condițiile meteorologice și scopul final. O a doua opțiune de uscare este cea convențională. Metoda se bazează pe scoaterea aerului saturat în umiditate și înlocuirea lui cu altul care are o umiditate normală – metoda usucă lemnul de rășinoase în maximum o săptămână și cel de esență tare între 10 și 30 de zile. Vine la rând, opțiunea de a usca lemnul prin metoda condensării. Ceea ce se traduce prin eliminarea umidității aerului din uscător prin condensare, care necesită încălzirea aerului după ce a fost răcit pentru ca vaporii să condenseze – este o metodă potrivită mai ales pentru esențele tari, principalul dezavantaj fiind apariția colorațiilor și a mucegaiului din cauză că e un proces mai de durată. Uscare în vid este o altă metodă cu timp de uscare redus, cu un avantaj destul de mare, în sensul că lemnul ca avea la finalul tratamentului o calitate foarte bună. Opțiunea de a supune lemnul la un tratament termic ridicat în vederea uscării lui este și ea o metodă de manual. Se realizează prin adăugarea de vapori supraîncălziți și e o metodă foarte rapidă – durata se reduce la jumătate față de o uscare convențională, dezavantajul fiind schimbarea culorii lemnului (la 230 de grade Celsius, acesta devine mai închis), însă acesta e, în schimb, mai stabil și mai rezistent. În sfârșit, o ultimă metodă prin care putem usca lemnul pentru a-l folosi mai apoi cu succes în realizarea construcției este cea a curenților de înaltă frecvență CIF: deși reduce cu până la 70% durata de uscare, este o metodă, totuși, destul de scumpă.
Dezavantajele aparente ale lemnului în construcții și acul de cojocul lor
Da, odată bine uscat, lemnul are numeroase avantaje, dar apar și câteva dezavantaje. Pentru a le elimina pe cele mai grave dintre ele, fiecare piesă folosită beneficiază de tratamentul în 4 funcții – împotriva focului, mucegaiului, insectelor și umidității. Nu iei în calcul o casă din lemn pentru că ți-e teamă de incendiu? Ei bine, ai fi surprins/ă să afli că, de fapt, lemnul arde foarte lent, cu o viteză de doar 0,70 mm/minut! Și nu numai asta e de-ajutor, ci și faptul că cenușa se depune la câteva zeci de minute de ardere, împiedicând astfel focul să se extindă. În plus, diversele tratamente de ignifugare încetinesc și mai mult procesul de ardere. Nu iei în calcul o casă din lemn pentru că ți-e teamă de umiditate? Da, variațiile de umiditate și contactul cu pământul vegetal sau cu materia organică pot duce la putrezire. Doar că există soluții dedicate, precum aplicarea unui tratament sub presiune a lemnului.
Singurele elemente care au nevoie de mentenanță
Casele din lemn realizate din panouri de tip timberframe sunt gândite, proiectate și realizate în așa fel încât să reziste 100 de ani. După cum ai văzut din cele de mai sus, noi ne ocupăm de dinainte de eliminarea celor mai importante pericole. Prin urmare, casele din lemn nu se demontează pentru mentenanță. Există, însă, două elemente care au nevoie de mentenanță o dată la 2-3 ani. E vorba de fațada ventilată și de lemnul aparent, care se pot deteriora din cauza contactului cu apa și acțiunii razelor solare. Astfel, pentru o mai bună protecție, se recomandă aplicarea de baiţuri sau vopsele de exterior acrilice ori pe bază de ulei.
Vezi aici și video: