Piața rezidențială din România a intrat într-o fază de temperare, după mai mulți ani de creșteri accelerate ale prețurilor și volumelor de vânzări. Datele publicate de Imobiliare.ro arată că numărul tranzacțiilor a scăzut în ultimul an, iar durata de vânzare a crescut în multe orașe mari. În acest context, presiunea s-a mutat vizibil de la cumpărători la proprietari, aceștia din urmă fiind nevoiți să lase mai mult la preț pentru a-și găsi cumpărători. Sondajele arată că marja de negociere a devenit mai generoasă.
De ce scad tranzacțiile
Reducerea activității din imobiliare este legată de mai mulți factori economici. Dobânzile mai mari la creditele ipotecare, inflația ridicată și costurile crescute ale construcțiilor sunt factori care au influențat comportamentul cumpărătorilor. Potrivit datelor publicate de Banca Națională a României, dobânda de politică monetară a fost majorată în ultimii ani pentru a tempera inflația, ceea ce a dus la rate mai mari pentru creditele noi. În paralel, statisticile Institutul Național de Statistică indică o scădere a numărului total de tranzacții la nivel național.
În condițiile în care cererea este mai prudentă, proprietarii acceptă mai ușor ajustări de preț. În medie, marja de negociere a crescut în aproape toate centrele urbane importante. Acest procent reprezintă diferența dintre prețul de listare și suma finală obținută la semnarea contractului. Creșterea marjei nu înseamnă însă neapărat ieftiniri masive, ci mai degrabă o flexibilitate mai mare din partea vânzătorilor.
Cluj-Napoca, lider la negociere
În Cluj-Napoca, cumpărătorii pot obține cele mai mari reduceri procentuale dintre marile orașe. Marja medie de negociere a ajuns la aproximativ 4,5%, în creștere față de anul anterior. Totuși, orașul rămâne unul dintre cele mai scumpe din țară la prețul pe metru pătrat. În plus, durata medie de vânzare a crescut la peste 70 de zile, semn că proprietarii trebuie să aștepte mai mult pentru a găsi un cumpărător potrivit.
Brașov, vânzări lente dar cu discount mai mare
În Brașov, perioada medie necesară pentru încheierea unei tranzacții este cea mai mare dintre orașele analizate, depășind două luni și jumătate. În același timp, marja de negociere a crescut vizibil, apropiindu-se de 4%. Chiar dacă timpul de vânzare s-a redus față de anul anterior, piața rămâne una în care cumpărătorii au mai mult spațiu de manevră la discuțiile privind prețul final.
Timișoara, echilibru relativ stabil
Situația din Timișoara este mai stabilă comparativ cu alte centre urbane. Marja de negociere se situează în jurul valorii de 3,7%, iar durata medie de vânzare este de aproximativ două luni. Față de anul trecut, modificările sunt minore, ceea ce indică un echilibru relativ între cerere și ofertă pe piața locală.
Piața imobiliară în scădere. București, tranzacții rapide
În București, proprietățile se vând cel mai rapid dintre marile orașe analizate. Intervalul mediu dintre listare și semnarea contractului este de aproximativ o lună și jumătate. Marja de negociere este mai redusă, în jur de 3,6%, însă lichiditatea pieței rămâne ridicată. Capitala concentrează cea mai mare cerere, susținută de dinamica pieței muncii și de oferta variată de locuințe.
Constanța și Iași, diferențe de ritm
În Constanța, timpul de vânzare a crescut semnificativ față de anul anterior, ajungând la aproximativ două luni. Marja de negociere este similară cu cea din București, dar proprietarii trebuie să aștepte mai mult pentru finalizarea tranzacțiilor. În Iași, durata medie de vânzare se apropie de 70 de zile, cu o creștere notabilă într-un singur an, ceea ce arată o temperare clară a cererii.
Piața imobiliară în scădere. Ce înseamnă acest lucru pentru cumpărători și vânzători
Pentru cumpărători, contextul actual oferă oportunități mai bune de negociere, mai ales în orașele unde durata de vânzare a crescut. Pentru vânzători, stabilirea unui preț realist și adaptarea la condițiile pieței sunt esențiale pentru a evita blocarea proprietății luni întregi în anunțuri. Evoluția dobânzilor și a economiei generale va continua să influențeze piața în perioada următoare.
