Patrimoniul construit influențează direct modul în care evoluează un oraș. Tema a fost analizată într-o dezbatere organizată în cadrul unui festival major de design din Transilvania. Specialiști din arhitectură și politici publice au discutat despre soluții concrete pentru conservare și integrare în dezvoltarea urbană actuală. Casa Magazin a adus la aceeași masă nume importante din arhitectura românească, într-o dezbatere inițiată de Ionela Herfai, fondatoarea Art Design Days – cel mai mare festival din Transilvania dedicat designului de interior.
Urban vs. rural: nuanțe necesare în stabilirea plaului de reconversie
Arhitectul Cladiu Salanță a subliniat diferențele dintre intervențiile urbane și cele din zonele apropiate sau rurale. Planurile urbanistice pot stimula reconversii importante, inclusiv transformarea unor clădiri vechi în funcțiuni noi, precum hoteluri. Dezvoltarea nu exclude patrimoniul, dar cere reguli clare și echilibru. La rândul său, arhitectul Șerban Țigănaș a explicat că patrimoniul nu este opus contemporanului, ci o resursă vie a acestuia. Utilizarea menține clădirile funcționale și relevante.
Modele europene de reconversie
În Franța, spune Pascal Fesneau, consul onorific al Franței, reconversia patrimoniului este tratată ca proiect public. Funcțiunea nouă este definită din faza de concept, iar finanțarea depinde de sustenabilitate și plan de exploatare. Arhitectul Eugen Pănescu a amintit rolul ICOMOS în stabilirea standardelor internaționale pentru protejarea monumentelor.
Ghidurile organizației avertizează asupra intervențiilor ireversibile finanțate greșit. Evaluările trebuie să includă audit tehnic, impact asupra substanței istorice și plan de mentenanță. Concluzia dezbaterii inițiate de Ionela Herfai, fondatoarea Art Design Days: patrimoniul se salvează prin proiecte bine fundamentate, finanțare responsabilă și folosire continuă. Fără aceste componente, intervențiile rămân superficiale și temporare.
