Timp de aproape două decenii, dezvoltatorii imobiliari, arhitecții și designerii de interior au promovat intens conceptul open-space. Ideea era simplă: eliminarea pereților dintre bucătărie și living pentru a obține senzația de spațiu mai mare, mai multă lumină naturală și o locuință adaptată stilului de viață modern. În anii 2010 și începutul anilor 2020, apartamentele cu bucătărie deschisă au devenit aproape standard în multe proiecte rezidențiale noi. Totuși, în ultimii ani, preferințele cumpărătorilor încep să se schimbe. Din ce în ce mai mulți proprietari caută soluții care oferă mai multă intimitate, control asupra zgomotului și separare funcțională între zonele casei.
Cum a apărut popularitatea bucătăriilor integrate
Conceptul open-space a fost influențat de tendințele arhitecturale nord-americane și vest-europene. Locuințele moderne au început să fie proiectate în jurul ideii de socializare. Bucătăria nu mai era văzută ca o încăpere strict utilitară, ci ca parte a zonei de zi. Astfel, gătitul devenea o activitate integrată în viața de familie. În plus, dezvoltatorii au observat că eliminarea unor pereți permite construirea unor apartamente care par mai spațioase fără creșterea suprafeței reale. Pentru cumpărători, acest lucru era atractiv, iar pentru constructori reprezenta o optimizare eficientă a costurilor.
Pandemia a schimbat percepția asupra spațiului
Una dintre cele mai importante schimbări a apărut după perioada pandemiei. În momentul în care milioane de oameni au început să lucreze de acasă, limitele open-space-ului au devenit evidente. Livingul a devenit simultan birou, sală de ședințe, loc de joacă și zonă de relaxare. În acest context, lipsa separării dintre funcțiuni a început să fie percepută ca un dezavantaj. Mulți proprietari au realizat că spațiile complet deschise sunt mai puțin eficiente atunci când locuința trebuie să deservească activități multiple desfășurate simultan.
Chiar dacă sistemele moderne de ventilație sunt mai performante decât în trecut, mirosurile generate în timpul gătitului continuă să fie una dintre principalele critici aduse bucătăriilor open-space. Prepararea alimentelor cu miros puternic poate afecta rapid întreaga zonă de zi. În apartamentele mici, efectul este și mai evident. Mulți proprietari care au ales open-space-ul pentru motive estetice au descoperit ulterior că mirosurile persistente reprezintă un inconvenient zilnic.
Zgomotul electrocasnicelor contează mai mult decât se crede
Hotele, mașinile de spălat vase, espressoarele și frigiderele moderne sunt mai silențioase decât generațiile anterioare, însă zgomotul nu a dispărut complet. Într-o bucătărie integrată, orice activitate din zona de gătit influențează confortul celor care se uită la televizor, citesc sau lucrează în living. În familiile numeroase, această problemă este menționată frecvent atunci când se discută despre avantajele și dezavantajele open-space-ului.
Într-o bucătărie separată, vasele murdare, aparatele electrocasnice sau ingredientele aflate pe blat rămân ascunse după închiderea ușii. În cazul bucătăriilor integrate, întreaga zonă este permanent expusă privirii. Acest lucru obligă proprietarii să mențină un nivel ridicat de ordine. Designerii observă că mulți clienți solicită acum soluții care permit ascunderea zonelor de lucru prin uși retractabile, panouri glisante sau sisteme de tip pocket door.
Bucătăria închisă revine în proiectele noi
Mai multe studii realizate de dezvoltatori și platforme imobiliare europene arată că există o creștere a interesului pentru locuințele cu compartimentări flexibile. Nu este vorba despre o întoarcere completă la apartamentele compartimentate rigid din anii ’80 și ’90, ci despre soluții hibride. Astfel apar pereți vitrați, uși glisante din sticlă sau separatoare decorative care permit atât conectarea, cât și delimitarea spațiilor atunci când este nevoie.
Și totuși, sunt bucătăriile open-space încă la modă? Răspunsul este da, dar într-o formă diferită. Open-space-ul nu dispare, însă evoluează. În locul spațiilor complet deschise, arhitecții propun acum variante semi-deschise. Acestea păstrează luminozitatea și senzația de spațiu, dar introduc elemente de delimitare vizuală și funcțională. Tendința dominantă pentru perioada 2026-2030 pare să fie flexibilitatea, nu eliminarea totală a pereților.
Costurile unei bucătării open-space
Mulți cumpărători cred că o bucătărie open-space este mai ieftină decât una separată. În realitate, lucrurile sunt mai complexe. Eliminarea unui perete poate reduce anumite costuri de construcție, însă amenajarea devine adesea mai scumpă. Mobilierul trebuie să fie mai estetic deoarece este permanent vizibil. Electrocasnicele încorporate, sistemele de ventilație performante și finisajele premium cresc bugetul total al proiectului.
În marile orașe precum București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași, o bucătărie open-space de dimensiuni medii, mobilată la comandă, poate costa între 6.000 și 15.000 de euro, în funcție de materiale și electrocasnice. Variantele premium pot depăși cu ușurință 20.000 de euro. Costurile sunt influențate de mobilierul personalizat, sistemele inteligente și electrocasnicele complet integrate în design. În mediul rural și în orașele mici, costurile sunt de regulă mai reduse. Manopera este mai accesibilă, iar mobilierul realizat local poate reduce semnificativ bugetul. O bucătărie complet utilată poate fi realizată cu 20-30% mai puțin decât în marile centre urbane. Totuși, diferențele se reduc atunci când proprietarii aleg materiale premium sau produse importate.
Ce spun designerii de interior
În multe situații, o bucătărie clasică permite utilizarea unor finisaje și soluții mai economice. Nu mai este necesar ca fiecare element să se armonizeze perfect cu designul livingului. De asemenea, mobilierul poate fi mai practic și mai puțin orientat către componenta decorativă. Pentru proprietarii preocupați de costuri, aceasta poate reprezenta o economie importantă. Designerii observă că preferințele clienților sunt din ce în ce mai nuanțate. Dacă în urmă cu zece ani majoritatea solicitau eliminarea pereților, astăzi mulți cer soluții care permit adaptarea spațiului. Ușile glisante din sticlă, panourile mobile și compartimentările flexibile sunt printre cele mai solicitate elemente în proiectele noi.
În familiile cu copii mici, separarea bucătăriei oferă avantaje suplimentare. Activitățile de gătit pot continua fără a afecta odihna sau studiul copiilor. În plus, anumite echipamente și obiecte pot fi ținute mai ușor departe de accesul celor mici. Acest aspect este frecvent menționat de arhitecți în discuțiile cu beneficiarii.
Apartamentele mici rămân dependente de open-space
Chiar dacă tendințele se schimbă, apartamentele cu suprafețe reduse continuă să beneficieze de avantajele open-space-ului. În locuințele de 40-60 de metri pătrați, eliminarea unui perete poate crea o senzație de spațiu imposibil de obținut altfel. Din acest motiv, conceptul va continua să fie prezent în segmentul apartamentelor compacte. Nu la fel stau lucrurile în cazullocuințelor moderne, undesunt căutate soluții intermediare. În construcțiile individuale recente se observă o orientare către spații semi-deschise. Proprietarii vor lumină și comunicare între încăperi, dar și posibilitatea de a separa anumite funcțiuni. Astfel, apar bucătării conectate vizual cu livingul, însă delimitate prin insule, pereți parțiali sau suprafețe vitrate.
Tehnologia încearcă să rezolve problemele open-space-ului
Producătorii de electrocasnice investesc în hote mai performante, sisteme de purificare a aerului și aparate mai silențioase. În paralel, industria mobilierului dezvoltă soluții care permit ascunderea completă a zonelor de lucru. Aceste inovații încearcă să păstreze avantajele open-space-ului reducând în același timp dezavantajele sale. În prezent, atât locuințele cu bucătării integrate, cât și cele cu bucătării separate își găsesc cumpărători. Totuși, experții imobiliari observă că spațiile flexibile au cel mai mare potențial. Posibilitatea de a transforma rapid o bucătărie deschisă într-una semi-închisă este apreciată de un număr tot mai mare de cumpărători.
Bucătăriile open-space nu dispar, însă nu mai reprezintă soluția universală de acum câțiva ani. Proprietarii caută astăzi mai multă flexibilitate, confort și control asupra spațiului. Mirosurile, zgomotul și nevoia de intimitate au determinat mulți români să reconsidere compartimentarea locuinței. Tendința dominantă pentru următorii ani pare să fie reprezentată de soluțiile hibride, care combină avantajele open-space-ului cu beneficiile unei delimitări inteligente. Pentru majoritatea specialiștilor, viitorul nu aparține nici bucătăriei complet deschise, nici celei complet închise, ci spațiilor adaptabile care pot răspunde unor nevoi aflate într-o continuă schimbare.
