Ridicat la începutul secolului al XVIII-lea de către Constantin Brâncoveanu, Palatul Mogoșoaia rămâne și astăzi una dintre cele mai frumoase expresii ale rafinamentului românesc. După moartea tragică a domnitorului, domeniul a trecut prin numeroase transformări, iar povestea sa avea să fie rescrisă de familii domnești care i-au redat viața, printre care și cea a Bibescilor.
Palatul Mogoșoaia. Reînvierea sub familia Bibescu
Palatul Mogoșoaia. Ajuns, la începutul secolului al XIX-lea, în proprietatea lui Gheorghe Bibescu, viitorul domn al Țării Românești, palatul intră într-o nouă etapă. Urmașii săi, în special prințul Nicolae Bibescu, au fost fascinați de frumusețea domeniului. Pasiunea pentru detaliu și eleganță i-a determinat să restaureze palatul și să adauge construcții noi, respectând spiritul brâncovenesc. În jurul anului 1790, domeniul Mogoșoaia se transformă într-o adevărată reședință de vis, cu grădini, foișoare și o serie de sere impunătoare, realizate după modelul francez, care aduceau un aer romantic și boem.
Palatul Mogoșoaia și eleganța epocii franceze
Palatul Mogoșoaia. Nicolae Bibescu, îndrăgostit de soția sa de origine franceză, a dorit ca întregul domeniu să reflecte farmecul și rafinamentul specific Parisului de secol XVIII. Așa iau naștere serele monumentale de la Mogoșoaia – o combinație între stilul brâncovenesc și arhitectura europeană a vremii. Aceste construcții pot fi admirate și astăzi, păstrând parfumul unei epoci în care arta și natura se împleteau armonios.
De la decădere la renaștere
După moartea lui Nicolae Bibescu, domeniul trece în posesia fiicei sale, Marie Nicole Darvari Bibescu. Rămasă fără resursele necesare pentru întreținerea moșiei, aceasta este nevoită să vândă proprietatea. Noul stăpân devine prințul George Valentin Bibescu, soțul celebrei Martha Bibescu – cea care avea să transforme Mogoșoaia într-un centru al elitei culturale și diplomatice din Europa începutului de secol XX. Martha Bibescu a restaurat palatul cu eleganță și viziune, readucând la viață farmecul brâncovenesc și integrând elemente moderne de inspirație venețiană. Sub îndrumarea arhitectului Domenico Rupolo și cu sprijinul arhitectului român George Matei Cantacuzino, Mogoșoaia devine o sinteză a trecutului și prezentului.
Palatul Mogoșoaia în secolul XX, între artă și exil
Anii celui de-Al Doilea Război Mondial aduc din nou tulburări. În 1945, Martha Bibescu este nevoită să plece în exil, iar domeniul rămâne pustiu, ca o amintire a unei lumi dispărute. Totuși, grandoarea palatului a rezistat. Arhitectura sa – un amestec unic între baroc, renascentism și motive românești – a rămas o mărturie a geniului brâncovenesc și a contribuției familiei Bibescu la conservarea patrimoniului național.
Palatul Mogoșoaia, simbol al stilului brâncovenesc
Astăzi, Palatul Mogoșoaia nu este doar o reședință nobilă, ci un simbol al artei românești. Stilul brâncovenesc, caracterizat prin logii elegante, coloane sculptate și detalii florale, reprezintă o sinteză între Orient și Occident. Vizitatorii care pășesc pe domeniul Mogoșoaia descoperă o lume a rafinamentului, unde fiecare piatră, fiecare arcadă spune o poveste despre puterea creației și despre dăinuirea valorilor autentice românești.
Vezi întregul video aici:
Vezi și partea întâi a reportajului despre Palatul Mogoșoaia